Biblioteca Județeană: Alterități, despre comunităţile maghiară și germană

Sala de conferințe „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, a găzduit marți, 26 februarie, evenimentul cu tema „Alterități. Școli, învățământ, cultură”.

            „Trăim într-un oraș multicultural, să spunem așa și de aceea este bine să mai știm câte ceva și despre comunitatea maghiară, și despre comunitatea germană, despre cultura maghiară și despre cultura germană, despre cultura română și comunitatea românească; este important să știm că trăim într-o confluență culturală extraordinar de importantă și de benefică pentru societate. Avem foarte multe lucruri de învățat unii de la ceilalți”, le-a spus zecilor de elevi prezenți în sală Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene, amfitrionul întâlnirii. Ioan Pintea le-a vorbit celor prezenți despre fondul de carte veche al bibliotecii județene, provenit în bună măsură din biblioteca fostului Gimnaziu Evanghelic Bistrița, despre care s-a scris și în revista de cultură universală Secolul 21.  

            Profesorul Antal Attila a prezentat un film despre secția maghiară de la Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Bistrița, menit să îi convingă pe elevii de etnie maghiară din județ să aleagă această școală pentru anii de liceu. „Am putea vorbi despre învățământ în limba maghiară în Bistrița de prin anul 1884, când s-a organizat o școală elementară pe strada Nicolae Titulescu. Există un amănunt interesant legat de învățământul cu predare în limba maghiară din acea perioadă: mama compozitorului Béla Bartók a fost învățătoare la Bistrița timp de peste un an, iar însuși Béla Bartók a fost elev la Bistrița în 1892 și ne putem mândri cu acest lucru”, a spus Antal Attila. Domnia-sa a prezentat și istoria de peste un veac a colegiului, „școală ridicată într-un an, din 1911 și până în 1912”.

            Despre tradiția școlii în limba germană la Bistrița a vorbit prof. Violeta Griga, directoarea Secției germane de la Colegiul Național Liviu Rebreanu, prezentarea sa având un titlu cât se poate de sugestiv: „Tradiția școlii germane la Bistrița are aproape 500 de ani”. Violeta Griga le-a mărturisit celor prezenți că în toamna acestui an, în cursul Întâlnirii anuale a sașilor transilvăneni, care va avea loc la Bistrița, se va vorbi mult și argumentat despre statutul multisecular al învățământului german bistrițean, considerând că statutul Colegiului Național Liviu Rebreanu de școală membră a Alianței Colegiilor Centenare (din România) spune prea puțin despre această tradiție.  „Acum, după aproape 500 de ani, sperăm că învățământul bistrițean va păstra tradiția pentru educație, pentru știință, pentru literatură, pentru cunoaștere și, nu în ultimul rând, dorința de a fi activi în acest oraș, pe toate planurile, în funcție de talentul fiecăruia!” a spus prof. Violeta Griga.

            Poeta Elena M. Câmpan a explicat conotația termenului alteritate/alterități, care își are originea în termenul alter ego. „Expresia se folosește și când doi prieteni își împărtășesc aceleași gânduri, aceleași idei, aceleași păreri. Alteritate – este o altă identitate, nu doar eu, ci și celălalt eu, al doilea eu. Oricât de singuri am fi, avem nevoie de ceilalți. Interferența identității cu alteritatea se suprapune peste ceea ce este trecerea de la național la universal” a spus prof. Elena M. Câmpan, care a făcut multe trimiteri la scriitori și filozofi pentru a face cât mai bine înțeles termenul alteritate, exemplificând, apoi, referindu-se la personalitatea și opera lui Liviu Rebreanu.

            Istoricul de artă Vasile Duda, profesor la Liceul de Arte Corneliu Baba a sintetizat mesajul răzbătut din prezentările anterioare: „În școală, fiecare ne căutăm un sens și asta înseamnă că, dacă gândim într-un anumit fel, facem acest lucru în funcție de modul în care am fost formați, de mediul din care am venit și din ceea ce am moștenit, până la urmă. Cum este amprenta aceasta într-o societate în care avem germani, maghiari, romi, avem români, majoritari astăzi? Trecutul ne poate da un instrumentar al înțelegerii... Ca urmare, zonele de alteritate încep să fie zone de potențialitate. Transilvania poate să devină o potențialitate pozitivă, tocmai pentru că are diversitate, iar întrebarea este dacă vrem să păstrăm acea diversitate și dacă da, cum putem să facem acest lucru” a întărit Vasile Duda.

            Profesorul Claudiu Șular a mers chiar mai departe și a anticipat că Bistrița, „care este un oraș prietenos, se va adapta la vremurile pe care le trăim și, pe lângă comunitățile care există acum aici, orașul se va deschide în anii următori și către valurile de imigranți, care, cu siguranță nu ne vor ocoli”. Claudiu Șular a vorbit și despre expoziția foto-documentară realizată de membrii Asociației Profesorilor de Istorie din județul Bistrița-Năsăud și care a fost expusă în holul sălii de conferințe de la Biblioteca Județeană.

            Evenimentul „Alterități. Școli, învățământ, cultură” a fost organizat de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița, Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița, Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița și Asociația Profesorilor de Istorie din România – Filiala Bistrița-Năsăud. O mențiune specială se cuvine făcută bibliotecarelor Gabriela Molnar și Isabela Andronesi, pentru excelenta organizare a manifestării.

                                                                                  www.bjbn.ro