Nuci americani la Bistrița

   Cu câtăva vreme în urmă, prin bunătatea și altruismul regretatului amic și consătean inginerul Bufu Larion Ionel, am fost gratulat cu câțiva butași de viță- de- vie și puieți de nuc american. Binefăcătorul a făcut parte din categoria semenilor, ce au sfințit locurile unde au viețuit și muncit, s-a realizat în plan profesional și social în exclusivitate prin propriile merite, respectiv prin folosirea zestrei intelectuale native și eforturile personale, iar rezultatele activității sale au fost întotdeauna din categoria superlativ. A absolvit Colegiul Național “George Coșbuc” de la Năsăud cu media 10. La absolvirea Facultății de industrializarea lemnului din cadrul Institutului Politehnic Brașov, cu aceeași medie, i s-a propus un post la facultate, dar întrucât în perio ada studiilor (1986 – 1991)a beneficiat de bursă de întreprindere, a declinat oferta.

A devenit inginer, apoi director tehnic, ulterior director general al IFET Bistrița, proiectant principal la Centrala de exploatare a lemnului București, director comercial la Întreprinderea de materiale de construcții Bistrița,  iar în perioada 1986 – 1991 director comercial la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Bistrița. A elaborat prima rețetă de valorificare superioară a  rumegușului de rășinoase în fabricarea PAL-lului, prin care a fost salvată de la tăiere o importantă suprafață de pădure. A realizat primul studiu al resurselor de lemn din județ și județele limitrofe din perspectiva asigurării materiei prime necesare fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului, ce a asigurat într-o vreme  cca 4000 locuri de muncă pentru bistrițeni. În neastâmpărul său, și-a amenajat și acasă, între locuință și cabinetul medical al soției, un spațiu protejat, practic un microlaborator în care a cultivat viță de vie, flori, a produs material săditor și urmărit evoluția acestuia.

Puieții de nuci americani, ce mi-au fost dăruiți i-am plantat în livada familială, în preajma unor pomi din soiuri deosebit de valoroase  create de un alt cercetător superpasionat și superperformat al meleagurilor bistrițene, inginerul Ivan Ion de la Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Bistrița, care a creat 12 soiuri de măr, păr, cireș și vișin pentru fiecare dintre ele meritând titlul științific de doctor, dar pasiunea pentru actul creativ n-a reușit să-l determine să facă acest lucru, chiar dacă ar fi putut deveni beneficiar al unei majorări salariale de 50 %. (În condițiile climatice, din acest an, care n-au fost dintre cele mai favorabile, un un măr din soiul Auriu de Bistrița, creat de vrednicul cercetător, prin încrucișarea soiurilor Golden Delicious și Parmen Auriu a produs aproape 150 kg fructe ecologice, de calitate excelentă, ce n-au avut nevoie de tratamente fitosanitare. A fost îmbucurător faptul că încă din primul an puieții de nuc primiți au avut o evoluție promițătoare. Au intrat în vegetație mai târziu decât speciile pomicole autohtone, scăpând astfel de efectele negative ale posibilelor înghețuri târzii ale primăverilor bistrițene și își temperează evoluția anuală vegetativă la sfârșitul lunii septembrie începutul lunii octombrie, când își pierd învelișul foliar, ceea ce le permit o fortificare și pregătire pentru anotimpul rece.

În 2024 au produs vreo 40 de nuci, un comportament pozitiv având și butucii de vie. Deși legislația națională ocrotește natura, avem și o lege a nucului, în condițiile concrete există perspectiva și riscul ca nucii americani de Bistrița și celelalte specii pomicole valoroase de care am amintit să ajungă pradă șenilelor buldozerelor și celorlalte utilaje ce urmează a fi folosite pentru realizarea Autostrăzii Nordului a cărei traseu urmează să traverseze prin mijlocul său grădina.

Precizăm că din respect față de proprietarii și deținătorii de terenuri limitrofe, la limita de sud a grădinii, de aproape patru decenii, am destinat și alocat  o suprafață de 200 m.p., am amenajat și întreținut un drum de acces prin achiziționarea și așternerea cu găleata, roaba ori buldozerul vreo 15 remorci de piatră spartă și petriș.

Autoritățile intenționează să ne acorde “despăgubiri” de 2,10 lei/m.p. !!!, în condițiile în care prețul terenurilor din zonă este de 1500 Euro/ar, adică de aproape 40 de ori mai mare !!!

La actul distructiv din zonă dau o mână de ajutor și unii binevoitori locali, pe care de rușinea lor evităm să-i întrebăm: cum se face că un brăduț argintiu, o juka precum cea din imagine și alte specii cu urme evidente de pământ din grădina noastră au ajuns în curtea lor?.  

Neplăcerile cu care ne confruntăm nu ne demobilizează. Intenționăm să apelăm la Dr. ing. Ioan Zagrai, virusolog de talie mondială de la Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Bistrița și la alți specialiști de marcă pe care unitatea noastră administrativ-teritorială îi mai are pentru valorificarea și diseminarea rezultatelor pozitive obținute.