O acțiune excelentă organizată de Cercul Astra Tiha Bârgăului, din cadrul Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”

Joi, 2 iulie a.c., curtea cabanei „MAGDA” din Pasul Tihuța s-a transformat într-o adevărată parcare de autoturisme care au adus astriștii din Livezile, Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului și invitații de suflet din „Despărțământul ASTRA Năsăud”, care au participat la o activitate culturală de excepție.
Acțiunea culturală a fost organizată de către frumoasa și prestigioasa familie, Leon Burbulea și soția sa Maria, care sunt și membri ASTRA.
Invitatul special a fost artistul Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
Persoanele participante la cabana familiei Burbulea au fost: Pr. dr. în Teologie Cristian Ianchiș din Tureac, viceprimarul Todoran Vasile-Tiha Bârgăului, directorul școlii Tiha Bârgăului - Morariu Ciot Radu, educatoarea Ioana Tomoroga, poeta Ioana Ilieș, poetul Zaharie Ilieș, Sabina Gălan din Lunca Ilvei, col. (rtg.) Cordovan Ioan-președinte ASTRA Bârgău, prof. Lazăr Ioan-vicepreședinte ASTRA Bârgău, prof. Negrușer I. din Bistrița, prof. George Mureșan -Rusu Bârgăului, col. (rtg.) Păduraru Ioan-ASTRA Bârgău, Bâltag Mihai, înv. Olimpia Holbură cu soțuL Ioan Holbură, Gordon Florin, împreună cu soția și nepoata, toți fiind membri ASTRA Bârgău.
Delegația Despărțământului Astra Năsăud a fost compusă din prof. Seni Ioan - președinte de onoare, col. (rtg.) Boțan Ioan - președinte executiv, poeta Ioana Lăpușnean.
Au mai participat ing. dr. în fizică nucleară Lidia Purghel - președinta Cercul Astra Prundu Bârgăului, Maria Vrășmaș - nepoata răposatului Nicolae Vrășmaș, persoana care a inițiat și s-a ocupat de redactarea Anuarului Bârgăuan.
Au fost prezenți mai mulți locuitori ai comunei Tiha Bârgăului și a satului Tureac, dornici să participe la astfel de activități. În total, în cabana familiei Burbulea s-au adunat aproximativ 60 de persoane.
Adunarea a început cu o sfântă rugăciune a preotului paroh, dr. în teologie, Cristian Ianchiș.
Activitatea a fost deschisă de col. (rtg.) Cordovan Ioan, care a făcut o interesantă istorie a pasului Tihuța, care în secolul al XVII era denumit „Drumul hoților”, așa cum de altfel sunt denumite toate trecătorile din Carpați, denumire aflată din teza de doctorat a comisarului șef dr. Gabriel-Virgil Rusu-licențiat în drept și un masterat în domeniul istoriei medievale central-europene, teza de doctorat fiind „Urmărirea infractorilor în comitatele ardelene-secolul XVII", ce a fost evaluată „summa cum laude”.
Practic nicio epocă istorică, niciun sistem judiciar, nicio barieră naturală sau convențională nu au fost în măsură să oprească voiajul infracțional al hoților, al traficanților, al fărădelegilor și al bunurilor furate, indiferent de vremuri sau de regiune, iar măsurile antiinfracționale și de prevenție ale persoanelor răufăcătoare, ale hoților și criminalilor au dus doar la diminuarea și nu la neutralizarea totală a fenomenului.
Pe o hartă criminogenă a principatului Transilvania, autorul a arătat că cele mai cunoscute „drumuri ale hoților” erau în părțile de nord, nord-est și est a Carpaților orientali. Ruta Bistrița-Bârgaie-Rodna-Moldova era una dintre cele mai importante căi de comunicații dintre cele două state medievale (Transilvania și Moldova). Drumurile hoților” erau și o cale de comunicație pentru solii, negustori, călători străini, dar pe care treceau și hoți, cu animale ori bunuri furate. Subiectul fiind foarte interesant ar necesita o prezentare mult mai amănunțită.
Se cunosc multe aspecte despre raidul trupelor mongole și tătare, din anul 1241, când aceste trupe au ucis și jefuit bunurile bistrițenilor și a locuitorilor din zona Bistrița, Lechința-Beclean-Dej-Cluj.
În secolul XVII cele mai multe jafuri prin Pasul Tihuța le-au făcut bandele de tâlhari din Polonia și Moldova, care veneau în zona Bârgaielor și furau tot ce le ieșea în cale, distrugeau case, ucideau locuitorii.
Cu timpul, practica a trecut și la bârgăuani. Pentru a se răzbuna și ei treceau Carpații și jefuiau animele (vaci, oi, cai) de la moldoveni.
Timp de secole, tătarii (aliați uneori cu turcii sau moldovenii) au efectuat incursiuni de jaf, vizând satele și orașele transilvănene.
Ultimul raid a avut loc în vara anului 1717, când o oaste condusă de tătari și susținută de moldoveni a atacat zone precum Maramureșul și Transilvania.
Aceste incursiuni repetate, au forțat populația locală să își fortifice bisericile și să construiască cetăți puternice pentru a supraviețui.
Bisericile fortificate au fost construite de sași ca adăpost împotriva tătarilor?
Prin Pasul Tihuța (1.201 m), trecătoarea strategică ce leagă Transilvania de Bucovina și Moldova, au trecut de-a lungul istoriei mai multe armate, fiind un culoar natural de invazie și de retragere. Zona a fost marcată în mod deosebit în timpul celor două conflagrații mondiale.
În faza de început a Primului Război Mondial, trupele imperiului Austro-Ungar au folosit trecătoarea pentru a mobiliza și trimite soldați (inclusiv români din Transilvania) pe fronturile din Galiția și Italia.
În toamna anului 1916, după contraofensiva Puterilor Centrale, trupele române și cele aliate ruse au fost nevoite să se retragă prin această zonă spre Moldova, în fața înaintării trupelor germane și austro-ungare.
Prin Pasul Tihuța (sau Pasul Bârgău) au trecut importante trupe germane și maghiare (ungare) în toamna anului 1944, în timpul retragerii masive din fața Armatei Roșii și a Diviziei 9 Infanterie Române.
Prin Pasul Tihuța au trecut trupele Frontului 2 Ucrainean din cadrul Armatei Roșii (URSS), în toamna anului 1944.
Trupele sovietice au traversat Pasul Tihuța, înaintând dinspre Bucovina spre Transilvania în dimineața zilei de 13 octombrie 1944, fără a întâmpina rezistență armată, deoarece trupele germane (Wehrmacht) și cele horthyste erau retrase deja. După trecerea munților, Armata Roșie și-a continuat înaintarea pe valea Bârgăului, intrând și ocupând orașul Bistrița în aceeași zi. Această înaintare a marcat începutul a ceea ce avea să devină „lunga perioadă de ocupație sovietică a României.”
După această prezentare istorică, a luat cuvântul Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, care a transmis felicitări pentru acțiunea derulată, promițând sprijin viitoarelor întâlniri ale astriștilor bârgăuani. În cadrul unei discuții cu domnul col. (rtg.) Cordovan Ioan, domnia sa a promis că o să găsească posibilitatea ca, în viitor, ASTRA Bârgău să-și editeze și o revistă proprie.
Cantautoarea Maria Vrășmaș, nepoata răposatului ing. Nicu Vrășmaș-fondatorul revistei „Anuarul Bârgăuan”, a menționat că a preluat legal dreptul de proprietate asupra acestui anuar și împreună cu directorul cotidianului „Răsunetul”, Menuț Maximinian, va continua editarea lui.
Moștenind dreptul de proprietate asupra bibliotecii lui Nicu Vrășmaș, Maria Vrășmaș dorește ca în această clădire, cu o sală superbă pentru lectură, să se desfășoare și activități culturale ale „Despărțământului ASTRA Bârgău”. După această prezentare, Maria, îmbrăcată într-un superb costum popular, a interpretat o frumoasă priceasnă, răsplătită cu multe aplauze din partea asistenței
Profesorul de istorie Ștefan Sălăgean, director adjunct la Școala Gimnazială Tiha Bârgăului, a făcut o intervenție deosebită în direcția atragerii tineretului la astfel de acțiuni, care sunt deosebit de atractive și educative pentru elevi și tineret.
Educatoarea Ioana Tomoroga și-a prezentat cartea monografică a comunei Tiha Bârgăului, iar poeta Ioana Ilieș a recitat din propriile poezii.
Poetul popular Ilieș Zaharie din Tureac a încântat publicul cu frumoasele lui poezii și cântatul doinelor din frunză.
Ing. dr. în fizică nucleară, Lidia Purghel, și-a prezentat activitățile desfășurate de către Cercul „ASTRA Prundu Bârgăului”.
O deosebit de frumoasă poezie a fost interpretată de autoarea acesteia, poeta Ioana Lăpușneanu -președinta Cercului „Astra Năsăud”.
Col. (rtg) Boțan Ioan-președinte executive al „Despărțământului ASTRA Năsăud” a prezentat o trecere în revistă a acțiunilor desfășurate de această asociație și despre excelenta cooperare cu Asociația „Despărțământului ASTRA Bârgău”.
Prof. Ioan Seni-președintele de onoare al „Despărțământului ASTRA Năsăud” a făcut o trecere în revistă a acțiunilor desfășurate în comun de către cele două Despărțăminte, care cooperează excelent.
Au mai avut luări de cuvânt, directorul Școlii din Tiha Bârgăului, prof. Morariu Ciot Radu și viceprimarul comunei Tiha Bârgăului, Todoran Vasile.
După frumoasele prezentări realizate de participanți, meșterul popular Leon Burbulea și soția sa Maria, au poftit pe toți participanții să servească un balmoș și o tocană de miel, preparate la ceaun.
Se cuvine ca și prin intermediul acestui articol să transmitem felicitările tuturor participanților la acest impresionant eveniment cultural al ASTRA Tiha Bârgăului-condus de către meșterul popular Leon Burbulea, în care o contribuție deosebită și-a adus și soția acestuia, Maria Burbulea (specializată în confecționarea de costume populare românești).
Despre meșterul popular, Leon Burbulea s-au scris multe pagini laudative. A fost selecționat să reprezinte România la Expoziția Internațională de la Osaka-Japonia, fiind specializat în confecționat cojoace, pieptare (înfundate, deschise, albe și negre, cu trifoaie brodate manual, cu mătase neagră sau multicoloră), chimire, curele, opinci, cușme, mănuși, globuri. Materialele folosite pentru lucrat: piele naturală (miel, oaie), mătase, bumbac, mărgele. Este și un bun și talentat pictor religios, cu răstigniri, care sunt așezate pe sfintele cruci. Este Cetățean de Onoare al comunei Tiha Bârgăului și propus pentru a fi Cetățean de Onoare al comunei Prundu Bârgăului.

Col. (rtg.) Cordovan Ioan-președinte al Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”
Prof. Lazăr Ioan-vicepreședinte al Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”