Breviarul Asociației Despărțământul ASTRA BÂRGĂU pe semestrul II al anului 2025

         Breviarul Asociației „Despărțământul Astra Bârgău” pe semestrul I și cel de pe semestrul II al anului 2025  constituie  „Bilanțul pe anul 2025” al acestei asociații, în care subsemnatul col. (rtg.) Cordovan Ioan-președintele ales al acestei asociații, am o satisfacție personală deosebită pentru faptul că am contribuit decisiv și pentru prima atestare a „Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”, asociație care are în structura sa, de la începutul înființarii un număr de cinci cercuri Astra în comunele: Livezile, Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Bistrița Bârgăului și Tiha Bârgăului, ce însumează peste 100 de persoane.

Practic toată Valea Bârgăului este cuprinsă în această asociație.

Avocatul Ioan Someșan are marele merit pentru recunoașterea și înregistrarea juridică a acestei asociații. Este prima atestare juridică a Asociației „Despărțământul Astra Bârgău” din istoria Transilvaniei. Toți membri fondatori au avut un mare merit  în construcția și dezvoltarea ei în ceea ce privește, cunoașterea istoriei, a culturii muzicale, scriitoricești și muzicale, a tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurile populare a zonei Bârgăuane.

Un merit deosebit trebuie să-i acordăm dlui Mihai Bâltag care a reușit să conserve aceste toate valori într-un muzeu sătesc. În demersul nostru am plecat de la ideea că pe Valea Bârgăului au fost și sunt o mulțime de oameni care au făcut, sau ne face cinste acestei zone, dar și județului și țării, tot noi asociația Astra fiind aceea care avem o obligație morală să-i popularizăm pentru a fi cunoscușți de către toată lumea.

Avem scriitori, militari activi și de rezervă de o deosebită valoare precum:

• Chestorul Dorin Bâltag-inspector șef al Inspectoratului Județean de Poliție Constanța;
• Generalul maior Cornel Tone-comandantul unei Mari Unități internaționale;
• Generalul de brigadă Pop Virgil din Statul Major General al Armatei Române;
• Meșterii populari Leon Burbulea, Cobuț Gheorghe;
• Tezaurul Uman Viu, Bacea Nicolae;
• Artistul plastic Lupșe......;
• Scriitorii: Dinu Flămând, Aurel Rău, senior editorul Adrian Mănarcă, col. (rtg.) Cordovan Ioan
• Muzicieni: Constantin Pavel .....trebuie citați toți.

Împreună cu ceilalți membri Astra am parcurs un drum frumos și ascendent pe care trebuie să-l continuăm.

Luna Iulie 2025

Meșterii populari de pe Valea Bârgăului și-au prezentat realizările în adunarea Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”

Joi 24.07.2025, în sala de festivități a noului Cămin Cultural din Mijlocenii Bârgăului s-au derulat activitățile adunării„Despărțământul ASTRA Bârgău”, la care au participat ca invitați, pr. Ion Aurel Rus-președintele „Despărțământului ASTRA Beclean” și dr. Anatoli Rurac-membru al acestei asociații, recent întors dintr-o lungă călătorie în îndepărtata Siberie.

Au fost dezbătute următoarele aspecte:

Prezentarea și aprobarea scrisorii adresată primarului Primăriei Tiha Bârgăului, Vasile Șut și Consiliului Local al acestei ommune, privind propunerea de a se acorda meșterului popular Leon Burbulea onorantul titlu de „Cetățean de Onoare” al comunei Tiha Bârgăului. Inițiativa a fost întocmită de către: col. (rtg.) Cordovan Ioan președintele Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”, av. Someșan Ioan și prof. Lazăr Ioan prim-vicepreședinți ai acestei asociații.

Prezentarea aprecierii despre activitatea „ASTREI BÂRGĂU”a fost făcută de către prof.  Seni Ioan-președintele de onoare al Despărțământului ASTRA NĂSĂUD.

S-a prezentat și aprobat Breviarul pe semestrul I al anului 2025 trimis forului central ASTRA de la Sibiu.

Un alt aspect deosebit de interesant la constituit prezentarea meșterilor populari de pe Valea Bârgăului: Bacea Nicolae-Tezaur Uman Viu al Văii Bârgăului, Cobuț Gheorghe și Burbulea Leon toți trei fiind  din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului.

Fiecare meșter și-a prezentat viața profesională , expozițiile la care au participat, în țară și în străinătate unde și-au prezentat exponatele care au fost aduse și în adunare.

În cadrul momentelor de prezentare, rapsodul popular, Maria Marinela Monda, a încântat audiența cu frumoasele melodii tradiții ale folclorului de pe Valea Bârgăului.

În ultima parte a adunării, col. (rtg.) Păduraru Ioan, a prezentat anivesații lunii iulie, s-au făcut poze de grup cu sărbătorițul, prof. Lazăr Ioan-prim vicepreședinte al Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”.

 

Luna August 2025

          În data de 27 August 2025, președintele „Cercului ASTRA Josenii Bârgăului”, Mihai Bâltag,  a prezentat locația și istoricul Muzeului sătesc al comunei Josenii Bârgăului, realizat cu sprijinul fostului primar al acestei comune, Tudorel Ciotmonda, în clădirea fostului dispensar uman.

          Mihai Bâltag s-a străduit în decurs de câțiva ani să adune de la sătenii acestei comune, precum și alte persoane din județ, diferite piese muzeistice (costume populare, unelte, manuscrise, poze de arhivă, vase de lut, unelte de uz casnic, presă scrisă veche, cărți și alte obiecte specifice pentru această comună), muzeul devenind neâncăpător pentru a fi expuse toate piesele adunate.

          După această prezentare s-a continuat cu discuții din partea participanților prezenți la adunare, astfel:

-Meșterul popular Leon Burbulea, care a reprezentat România la Expoziția internaționala 2025, de la Osaka-Japonia 2025;

-Creatoarea de costume populare românești, Oltița Pop, care a învățat tainele artistice ale costumului popular românesc de la mama sa;

-În cadrul prezentării muzeului sătesc Josenii Bârgăului, Olteanu Ștefan din Tiha Bârgăului și-a prezentat expoziția de pictură personală, realizată cu ocazia acestui eveniment;

-Dna Oltița și Leon Pop au prezentat exponatele de haine țărănești cu cusături florale specifice zonei și împodobite (împănate) cu mărgele de diferite culori;

-Doamna Monda Marinela, creator popular în orașul Beclean și membră a As. „Despărțământul Astra” Beclean” a făcut aprecieri la adresa exponatelor din muzeu ;

-Meșterul popular, Leon Burbulea din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului, a făcut unele completări la modul tehnic de confecționare al costumelor țărănești de pe Valea Bârgăului;

 

Luna Septembrie 2025

 

          Duminică 14 Septemnrie 2025-Ceremonial comemorativ la monumentul Generalului Erou Grigore Bălan din satul Blăjenii de Sus-comuna Șintereag, județul B.N., la care au participat reprezentanți ai autorităților județene Bistrița-Năsăud, cele locale ale Comunei Șintereag, în frunte cu primarul comunei, ing. Ioan Bob, cadre militare în rezervă și retragere din Garnizoana Bistrița, membrii ai Asociațiilor „ Despărțământul ASTRA Bârgău” și „Despărțământul ASTRA-Năsăud”, precum și alte Asociații Civice și Culturale din Județ, alături de militari din cadrul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din Garnizoana Bistrița.

          După derularea ceremonialului militar-religios de comemorare a generalului erou Grigore Bălan întraga asistență a participat la un simpozion „Cultural-istoric” cu tema: „Eroii Județului Bistrița-Năsăud-Eroii neamului Românesc”

          Simpozionul s-a derulat în Muzeul „General Erou Grigore Bălan” din localitatea Blăjenii de Sus, în care s-au prezentat următoarele teme:

• Participarea județului în Primul Război Mondial;
• Marea Unire din 1918;
• Rolul Armatei Române în istoria națională;
• Patriotismul în ziua de azi.

 

Vineri 19.09.2025

 

 La sediul Primăriei Tiha Bârgăului a avut loc Adunarea generală a Cercului Astra Tiha Bârgăului.

Adunarea s-a bucurat de prezența dlui primar Vasile Șut, care a făcut o caldă primire și găzduire a acțiunii astriste.

Au participat 15 membrii: 4 persoane de la Cercul „ASTRA Tiha Bârgăului”, respectiv: prof. Nicoleta Șovrea, prof. Gabriela Drăguș, Felicia Lăcătuș, 5 persoane de la „Cercul ASTRA Josenii Bârgăului”, precum și membrii din conducerea Asociației „Despărțământul ASTRA BÂRGĂU”, respectiv col. (rtg.) Cordovan Ioan-președintele asociației, av. Someșan Ioan-prim vicepreședinte, prof. Lazăr Ioan-prim vicepreședinte, Sarcă Livia-secretar general, înv. Holbură Olimpia-casierul asociației.

 La ședință au mai participat și 4 viitori membri care au solicit să fie primiți în „Cercul ASTRA Tiha Bârgăului. Este vorba despre: tezaurul uman viu Bacea Nicolae, meșterul popular Cobuț Gheorghe, Ilieș Zaharia și meșterul popular Cioancă Rusanda.

Deschizând ședința, col. (rtg.) Cordovan Ioan a prezentat o informare privind vizita efectuată împreună cu familia sa în S.U.A., în perioada 23.08.2025-14.09 2025

Prof. Nicoleta Sovrea a prezentat pe scurt isoria „Cercului Astra Tiha Bârgăului” și a activităților acestui Cerc, respectiv:

• Ziua Unirii;
• 8 martie-Ziua Internațională a Femeii;
•  Ziua copilului;
• S-au organizat și ținut spectacole și activități educative cu copiii  la Piatra Fântânele;
• Organizarea unor activități legate de ziua eficienței energetice;
• Învățarea tainelor din natură;
• Recunoașterea în natură (flora și fauna);
• Activități de comemorare a eroilor locali, din cele două mari conflagrații mondiale.

După această prezentare s-a trecut la discuții, în final aprobându-se activitatea „Cercului Astra Tiha Bârgăului”.

La finalul cuvântării, prof. Nicoleta Șovrea a solicitat  să-i fie aprobată retragerea din funcția de președintă a „Cercului ASTRA. Tiha Bârgăului”. pe motiv că domnia sa a fost mutată, prin Decizia I.S.J.B.N. la Școala Gimnazială din Josenii Bârgăului, unde dorește să rămână în continuare, în calitate de membră, la „Cercul ASTRA Josenii Bârgăului”.

În cadrul discuțiilor, președintele „Despărțământului ASTRA Bârgău”, col.(rtg.) Cordovan Ioan, a adresat mulțumiri d-nei prof. Nicoleta Șovrea pentru întreaga activitatea depusă în cadrul „Cercului ASTRA Tiha Bârgăului, după care s-a trecut la acțiunea de alegere a unui nou președinte , numai după aprobarea solicitărilor de primire de noi membri ASTRA.

Lui Bacea Nicolae, Cobuț Ghe,  Ilieș Zaharia, Cioancă Rusanda și Leon Burbulea, li s-a înmânat  la fiecare cererea de înscriere în „Cercul ASTRA Tiha Bârgăului, iar după completarea acestora s-a trecâut-la prezentarea fiecărui nou candidat.

După validarea și aprobarea noilor membri, s-a trecut la alegerea unui nou președinte al „Cercului ASTRA Tiha Bârgăului”.

Singura personă care și-a depus candidatura și a fost aleasă în unanimitate a fost  cea a meșterului popular Leon Burbulea.

Leon Burbulea a mulțumit membrilor „Cercului ASTRA Tiha Bârgăului” pentru alegerea sa, afirmând că îi plac acțiunile intreprinse de acest cerc, și că dorește să se implice, alături de colectivul cercului,  în care funcționează și profesori, în toate acțiunile de educare a tineretului, de transmitere către aceștia a dragostei față de neamul românesc, față de patriotismul local și național, pentru cunoașterea culturii, a obiceiurilor și tradițiilor de pe întreaga Vale a Bârgăului.

Trebuie menționat faptul că, dintre noii membri primiți în „ASTRA Tiha Bârgăului”, Bacea Nicolae a fost declarat ca fiind „Patrimoniu Național Uman Viu”, iar Cobuț Gheorghe este un binecunoscut meșter popular care participă la multe târgul și expoziții naționale, Cioancă Rusanda participând la multe expoziții.

 Noul președinte al cercului „ASTRA Tiha Bârgăului”, meșterul popular, Leon Burbulea, este persoana care a fost selecționată la nivel național, pentru a reprezenta România la „Expoziția Internațională de la Osaka-Japonia 2025”, fiind deosebit de apreciat de către milioanele de vizitatori a prestigioasei expoziții..

Au mai luat cuvântul la această ședință: av. Ioan Someșan și prof. Ioan Lazăr, ambii fiind prim-vicepreședinși ai Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”.

Președintele „Despărțământului ASTRA Bârgău”, col. (rtg.) Cordovan Ioan, a apreciat  faptul că, adunarea a fost statutară din toate punctele de vedere  și a urat întregului  colectiv al „Cercului ASTRA Tiha Bârgăului”, mult succes în derularea viitorelor proiecte și acțiuni ce urmează a le desfășura, rugând în final întregului personal prezent la adunare să participe la realizarea unei poze de grup.

Luna Octombrie 2025

10 octombrie-2025

 

          Comemorarea celor 7 martiri de sub Heniu,-uciși mișelește de către trupele horthyste în localitatea martir Prundu Bârgăului.

          Comemorarea s-a ținut în două localități astfel:

• Prima comemorare a avut loc la Prundu Bârgăului, după terminarea slujbei de la Biserica Ortodoxă Română din localitate.

          Ceremonia de comemorare s-a derulat la Troița, care a fost renovată și este amplasată pe locul unde a avut loc împușcarea celor 7 martiri.

          La troiță, ceremonia a început cu intonarea Imnului Național, depunerea unei coroane de flori din partea Primăriei comunei Prundu Bârgăului și prezentarea istoricului tristului eveniment din 10 octombrie 1944 de către col. (rtg.) Ioan Cordovan-președintele Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”.

          La evenimentul de comemorare au participat: Pr. dr. în teologie pastorală, Teodor Marius Cornea-Parohia Ortodoxă Bistrița Bârgăului, pr. paroh Vasile Filipaș din Rusu Bârgăului, administratorul primăriei Prundu Bârgăului, col. (rtg.) Cordovan Ioan, av. Ioan Someșan, prof. Ioan Lazăr, Livia Sarcă, ing. dr. în fizică nucleară, Lidia Purghel, prof. George Mureșan din Rusu Bârgăului, Mihai Bâltag din Josenii Bârgăului, prof Leon Rațiu-fiul martirului Rațiu Vasile din Prundu Bârgăului, prof. Marcela Mireștean din Prundu Bârgăului,-nepoata martirului Costea, precum și un număr destul de redus cu cetățeni ai comunei Prundu Bârgăului.

• Cea de a doua comemorare a avut loc, începând cu ora 15.00, la parohia Ortodoxă Română din satul Mijlocenii Bârgăului.

          Întreaga conducere a Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”, formată din: col. (rtg.) Ioan Cordovan-președinte, av. Ioan Someșan, prof. Ioan Lazăr-prim-vicepreședinți, Livia Sarcă-secretar general al asociației, înv. Olimpia Holbură-casiera asociației, alături de preoții: Mihai Moldovan, Teodor Marius Cornea, care este și președinte al Cercului ”Astra Bistrița-Bârgăului”, Ioan Nechita-Parohia Josenii Bârgăului, prof. Livia Blaga, prof. Maria Holbură, ing. dr. în fizică nucleară Lidia Purghel, Luțica Monda, Maria Rus, prof. Marcela Mireștean, Mihai Bâltag, Tudorel Ciotmonda, M.M. (rtg.) Leon Andreica, precum și ing. Marius Urs-primarul comunei Josenii Bârgăului, care este și membru al Cercului „Astra Josenii Bârgăului”, au comemorat pe cei 7 martiri de sub Heniu, dintre care preotul Augustin Pop a supraviețuit și care a slujit în Parohia Ortodoxă Română din Mijlocenii Bârgăului, încă 40 de ani după împușcarea lui de către trupele horthyste, aflate în retragere pe Valea Bârgăului, în toamna anului 1944.

          În cadrul adunării comemorative au luat cuvântul: col. (rtg.) Ioan Cordovan, primarul comunei Josenii Bârgăului, ing. Marius Urs, av. Ioan Someșan, M.M. (rtg.) Leon Andreica, prof. Livia Blaga și prof. Maria Holbură, care și-a trăit copilăria în familia pr. Augustin Pop, fiind persoana care a suportat și costurile agapei de după slujba de comemorare.

 

81d e ani de la odiosul masacru al trupelor hortiste la Prundu Bargaului.

Descrierea evenimentului.

 

          În seara zilei de 10 octombrie 1944, sub presiunea armatelor aliate, care înaintau dinspre Moldova pe Valea Bârgăului, trupele hortiste au fost nevoite să se retragă.

           În aceeași seară, după ora 22,30, în semn de răzbunare pentru retragerea silită și ca pedeapsă pentru atitudinea ostilă pe care au simțit-o pe perioada ocupației, hortiștii au executat un grup de 7 români, (șase bărbați și o tânară fată din zona Bârgaielor).

          La 10 octomrie 2025 s-au implinit 81 de ani de la odiosul masacru al trupelor hortiste, în disperata lor retragere din Transilvania de Nord.

          Atunci, cei 7 martiri au fost secerați de gloanțele ungurilor doar pentru singura vină, aceea de a fi români.

          Din dorința de a nu se mai întampla astfel de odioase evenimente, și mai mult, pentru a trezi națiunea română dintr-o latenta nepăsare actuală, readucem în atenția românilor, acele fapte inumane, săvârșite de vecinii noștri de la vest de Tisa, pe raza actualului județ Bistrița-Năsăud.

          Vecinii noștri de la vest de Tisa, au râvnit dintotdeauna și râvnesc și astăzi la un teritoriu care nu le-a aparținut niciodată, dar care il vor să fie al lor.

          Locuitorii acestei Comune Martir, nu trebuie să uite, să ia atitudine împotriva oricăror fapte iredentiste actuale, de pretenții teritoriale și de învrăjbire între diferite etnii.

          Se cunoaște faptul că, toamna anului 1940 a deschis una din cele mai dureroase pagini din istoria României.

          Norii negrii ai intoleranței, urii interetnice și ai violenței dezlănțuite, au devenit realități de coșmar, odată cu instalarea administrației horthyste, după Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940.

          Pentru a nu fi uitate aceste fapte inumane voi enumera în cele ce urmează cele mai grave fapte săvârșite de către Ungaria horthystă în Ardealul de Nord ce a fost ocupat în perioada 05.09.1040-începutul lui octombrie 1944.

          Un aspect, care este mai puțin cunoscut de către oamenii de rând din România, este faptul că ungurii, înca înainte de a se aplica dictatul de la Viena, au forțat frontiera de stat din vestul României, aspect ce demonstează dorința mare a ungurilor de a ocupa Transilvania.

          Spre exemplificare voi da citire Ordinului de zi al subsecretarului de stat al M.Ap.N. pentru armată, generalul de divizie C. Pantazi, transmis prin Corpul VI Armată, care a arătat urmatoarele:

"ORDIN DE ZI Nr.13”

Din 27 septembrie 1940

           „În ziua de 4 septembrie 1940 s-a petrecut pe frontiera de Vest un incident sângeros între grănicerii noștri și trupele ungare care urmau să ocupe teritoriul cedat, în urmatoarele împrejurări:

-         Deși localitatea Diosig (25 km Nord de Oradea) urma să treacă in stăpânirea statului maghiar în ziua de 6 IX a.c.(n.a.1940), totuși in după amiaza zilei de 4.IX.a.c.(n.a. 1940) o patrulă formată din 12 jandarmi unguri au căutat să patrundă în comună.

-         Locotenentul Lazea Dumitru, comandantul plutonului 3 din Compania a 7-a a Grupului 7 Grăniceri Paza Diosig i-a întâmpinat cu grupa de rezervă somându-i să se retragă.

          -Drept raspuns ungurii au început să tragă asupra grănicerilor noștri.

-         Locotenentul Lazea deschizând foc cu pușca mitralieră ce o avea lângă el, in ajutorul jandarmilor unguri au venit încă 2 plutoane și Garda Națională maghiară din Diosig.

          În lupta inegală ce a urmat dușmanul a fost respins peste frontieră, plătind însă îndrăzneala sa cu 9 morți și numeroși răniți.

          Dar și dintre vitejii noștri au căzut la datorie locotenentul Lazea Dumitru, cinci grăniceri morți precum și încă cinci rîniți."

          Din luna septembrie 1940 si până în octombrie 1944, Ungaria horthystă a dus în Transilvania ocupată o acerbă și dură politică și atitudine de slăbire și exterminare a elementului etnic romanesc majoritar. 

          Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a dovedit încă odată că în Europa anilor 1940-23 august 1944, România a fost tragic de singură în fața agresiunii intreprinse de concretul situației internaționale și împinsă, împotriva voinței ei, în brațele Germaniei hitleriste.

          Prin jocuri politico-diplomatice de culise și șantaj împotriva conducătorilor români, Germania hitleristă și-a asigurat și garantarea aprovizionarii cu petrol românesc și carne de tun în derularea războiului împotriva URSS, care au fost împotriva intereselor noastre naționale, și am fost târâți spre Est, sub masca eliberării Basarabiei de sub dominația bolșevică.

          Pe bună dreptate, se poate afirma, pe bază de dovezi, că perioada anilor 1940-1944 a fost cel mai întunecat capitol al istoriei contemporane a României.

          A fost cel mai întunecat capitol,  această perioadă tristă de ocupare a Ardealului de Nord care a însemnat jalea cea mai mare a poporului român:

          In Ardealul de Nord, autoritățile române, împreună cu armata română, dislocată în această parte de țară, au avut la dispoziție doar cateva zile pentru a se retrage dincolo de frontiera stabilită prin aberantul Dictat de la Viena (respectiv doar intervalul dintre 1 si 4 septembrie 1940);

          La ocuparea Ardealului de Nord au participat doua armate hortiste.

Este vorba de:

• Armata a 2-a, cu un efectiv de 102.000 militari, care au operat in zona Oradea-Cluj;
• Armata a 1-a, cu un efectiv de 208.000 militari, care au operat la Nord-Est de Armata a 2-a;

          Cu un total de 310.000 de militari horthyști, ocuparea Ardealului de Nord, a fost planificată pentru 9 zile, incepand cu 5 septembrie 1940, ora 7.00, când prima unitate ungară a trecut frontiera pe la Sighetul Marmației;

          Marșul horthyștilor trebuia încheiat la 13 septembrie 1940, la miezul nopții;

          Datorită întârzierilor apărute, comandamentul ungar a fost nevoit să trimită înainte, pe linia Cluj-Dej-Năsăud spre Sfântu Gheorghe, Corpul Rapid Ungar, pentru a se încadra în acest interval;

          Grosul unităților horthyste nu a ajuns la destinație decât în data de 18.09.1940;

          În planul de ocupare horthyst erau prevăzute 9 etape de înaintare, fiecare a cate 40-80 km. Aceste etape, pe date de înaintare, cu trasee si localitati, au cuprins zonele: Carei, Satu Mare, Sighetul Marmației, Ocna Șugatag, Oradea, Salonta, Șimleul Silvaniei, Baia Mare, Năsăud, Marghita, Borșa, Zalău, Dej, Beclean, Bistrița, Huedin, Gherla, Reghin, Targu Mureș, Praid, Gheorghieni, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Miercurea Ciuc. Baraolt, zona Ciucului. Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc. O întindere ce cuprinde 9 judete de astazi.

          Armata horthystă, îndeosebi corpul ofițeresc, a fost educată într-un spirit pregnant naționalist și șovin, agresiv și antiromânesc, cu ură și dispreț față de români.

          Formațiunile teritoriale ale acesteia erau conduse de  către "Căpitanul poliției regale ungare" din localitatea respectivă și aveau denumirea de "Kapitanysag".

          Cel mai odios, cel mai feroce organism al sistemului de reprimare și exercitare a terorii, pus pe picioare de regimul de la Budapesta, din acei ani, a fost, fără îndoială, jandarmeria horthystă.

          Corpul de ofițeri de jandarmi era recrutat din rândurile marilor propietari de pământ, ale ofițerilor din rândul armatei, care exprimau tendințele celor mai reacționare cercuri ale claselor dominante.

          Jandarmeria horthystă a avut o misiune dublă: o misiune militara si una polițienească.

          Ofițerii din jandarmerie erau numiți personal de către Horthy.

          Jandarmii horthyști acționau doar la ordinele și indicațiile centrale superioare, prin metode de opresiune, de provocări și acțiuni banditești, doar împotriva românilor și evreilor, a tuturor celor bănuiți de sentimente anti-hortiste.

          Ei comiteau foarte multe fărădelegi, îi schingiuiau atât de barbar pe țăranii români în timpul interogatoriilor, pentru cea mai mica bănuiala, terorizau în așa masură satele, în special cele cu populatie românească, încât în clipa în care, apropiindu-se de un astfel de sat, oamenii, distingând in zare, penele de cocoș, puse la sumbrele lor pălării negre, își zăvorau ușile, plecau de acasă, se ascundeau pe unde apucau, numai să nu dea ochii cu ei.

          Ei reduceau la tăcere, fără scrupule, cu brutalitate și sălbăticie, orice încercare de nesupunere și împotrivire, folosind și mijloace specifice de intimidare, dislocare si internare in lagare si inchisori, deznationalizarea, teroarea si asasinatul.

          Situarea geo-politică a Romaniei, precum si bogătiile acestei țări, au constituit mobilul acaparării României, a însemnat transformarea ei într-o țară satelit și care a fost târâtă în război alături de Germania hitleristă, cu niște costuri deosebit de mari pentru tot neamul românesc;

          Prin falsuri și uz de fals au fost cumparate proprietăți în Ardealul de Nord, care cu greu mare s-au putut restitui propietarilor de drept, unele dintre acestea făcând obiectul dezbaterilor în justiție și în zilele noastre.

          Guvernul horthyst a luat cele mai necruțătoare măsuri pentru anularea reformei agrare din 1921, prin care fuseseră expropiate 1.223.385 iugăre (jugăre) cadastrale (un iugăr cadastral=0,56 ha.), suprafețe cu care au fost împropietăriți în anul 1921, un număr de 388.717 de țărani români, maghiari și de alte naționalități.

          Atrocitățile săvârșite de horthyști, din momentul ocupării Ardealului de Nord, de la începutul lunii septembrie 1940 și numai până la 1 septembrie 1941 și întocmit de Secretariatul de stat al naționalităților a fost consemnat pe județe în ceea ce privește omorurile, schingiuirile, bătăile, arestările, profanările, devastările colective și individuale astfel;

          Omoruri= 919 

          Schingiuiri= 1126 

          Bătăi fără motive= 4126 

          Arestări = 15893 

          Profanări =124 

          Devastări colective =78 

          Devastări individuale =447 

          Arhanghelii cruzimii, concomitent cu odioasele crime, inventau tot felul de umiliri și torturi morale, tocmai pentru a distruge sentimentul național al românilor;

          Crime s-au comis nu numai împotriva populației civile din teritoriul cotropit, ci și împotriva grănicerilor români aflați de strajă la nedreapta si vremelnica linie hotarâtă la Viena.

           Horthyștii au atacat și capturat patrule românești, au ucis ofițeri români și soldați români grăniceri.

          Dintr-o statistică a Arhivelor de istorie militară maghiară din Budapesta, rezultă că între 1 septembrie 1940-8 septembrie 1944, la granița vremelnică ungaro-română din Transilvania, s-au întâmplat 254 de incidente soldate cu răniți și morți.

          În actualul județ Bistrița-Năsăud, în care sunt cuprinse localități din fostele județe Năsăud și Someș au fost comise 41 de omoruri, 41 de schingiuiri, 383 bătăi fără motiv asupra românilor, 1324 arestări, 6 profanări, între care, Monumentul Eroilor români din localitatea Telciu și Troița Eroilor români din Ilva Mare, au fost de asemenea dărâmate și Monumenmtele Eroilor din comuna Rodna și Zagra, cu știrea și la ordinul autoritatilor administrative nou instalate de regimul horthyst, au fost executate 3 devastări colective și 20 de devastări individuale. 

          În comuna Braniștea (fostul județ Someș) au fost crunt maltratați 115 țărani. Toți au fost scoși direct din biserică în a doua zi a Crăciunului anului 1940, duși la primarie și bătuți.

          În comuna Măgura, levenții unguri au pus țăranii români la jug, să are cu ei, iar la Ilva Mare, Sângeorz și Telciu au trecut la maltratarea populației.

          Românilor din Bistrița și județul Bistrița-Năsăud, care lucrau în detașamentul pentru construcția căii ferate Bistrița-Târgu Mureș li se aplicau un tratament "mai rău decât al animalelor, fiind forțați să muncească flămânzi și să îndure în permanență bătăile cele mai crâncene și batjocoririle cele mai umilitoare, bătăi care nu au fost înregistrate statistic în acea perioadă.

          Au fost organizate tabere de muncă în care au fost concentrați doar români, la Oroshaza-județul Bekes, unde au fost duși  972 români din județele Bihor și Năsăud, în tabăra de muncă de la Odoreu-Szatmar-Udvary, jud. Satu Mare au fost concentrați forțat 400 români din județul Năsăud, în tabăra de muncă de langă orașul Nagyaszolos, județul Ugocea, au fost concentrati forțați 300 romani din judetul Năsăud.

          Toți au lucrat în niște condiții total inumane, într-un regim de efort forțat, cu o rație de pâine zilnică doar de 140 de grame.

          Se dormea în barăci și colibe neâncălzite, fără așternut, ci doar direct pe paie, care erau pline de paraziți.

          În toate aceste tabere, cât și cea din localitatea Marghita, unde au fost concentrați 250 de români din fostele județe Someș, Năsăud și Cluj, singurul epitet de adresare românilor era :"valah si câine puturos", ca să nu mai vorbesc de faptul că în aceste tabere, asistența medicală era inexistentă, medicilor interzicându-li-se să dea scutiri medicale.

          Au mai fost organizate detașamente de muncă forțată cu românii concentrați din satele de pe Valea Bârgăului, a Văii Șieului și Vaii Someșului, în 29 de localități din Transilvania și Ungaria, ce au funcționat în perioada octombrie 1942 până la eliberarea Ardealului, la 25 octombrie 1944.

           Din aceste detașamente forțate de muncă, din judetul Bistrița-Năsăud, un număr de 119 persoane nu s-au mai întors la casele lor, în marea lor majoritate fiind de etnie evrei.

          Borteș Ioan din Monor, a fost legat de un stâlp și bătut până a murit, în toamna anului 1944, cu ocazia retragerii trupelor germano-horthyste.

          Au mai fost ucisi de catre unguri, pe langă cei 7 martiri de sub Heniu, in retragerea lor în toamna anului 1944, si 19 persoane din satele: Romuli, Salva, Mocod, Poienile Zagrei, Rebrisoara, Rodna, Maeru, Ilva Mica, Leșu, Feldru și Lunca Ilvei.

          Lista poate continua cu un decedat în închisorile horthyste, un alt deportat in Germania și mort în lagărul german, un roman mobilizat în armata horthystă și împușcat pe front, un roman deportat de horthyști în detașamente de muncă forțată, care a fost supus la tratamente deosebit de dure.

          Holocaustul dur realizat împotriva evreilor si impotriva romanilor din Transilvania de Nord a fost făcut de catre horthyști, in întreaga perioadă a ocupației horthyste.

          În timpul ocupației horthyste, între anii 1940-1944, aproape o jumătate de milion de români au fost forțați de horthyști să plece în pribegie și să se stabilească dincolo de Carpati, în România.

          Un număr de 7.000 de copii, femei și bărbați evrei au fost deportați din judetul Năsăud. Ei au fost schingiuți și uciși în crematoarele din Birkenau-Auswitz, sau în lagăre similare.

          Aproape 6.000 de evrei din Bistrița și din împrejurul județului Bistrița-Năsăud, au fost concentrați la ferma Stamboli, aparținând turcului Bara Hugo (astăzi fiind terenul Institutului de Cercetare Hortiviticolă Bistrita, (Stațiunea Pomicolă, denumita de cetățenii orașului), aflată la aproximativ 3 km. Nord de Bistrița, pe comunicația Bistrița-Dumitra.

          Aproape 2.500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din orașul Bistrița. Ceilalți au fost aduși din comunitățile din jurul Bistriței, Năsăudului și Rodnei.

          Internarea forțată a evreilor din oraș în Ghetou s-a facut sub comanda primarului de atunci maghiarul Norbert Kuales și a șefului poliției, maghiarul Miklos Debreczeni.

          Dupa 10 mai 1944, prefectul județului a fost maghiarul Kalman Borbely, care a asigurat, în perioada 2-6 iunie 1944, deportarea celor 5.981 de evrei din Bistrița.

          Prin intensificarea exploatării zăcămintelor aurifere din zona Baia Mare, statul horthyst a jefuit, între anii 1940-1944, cantități foarte mari de metal prețios și de metale neferoase.

          Între anii 1941-1944 au fost produse 10.346 kg. aur fin si 88.096 kg.argint, adica o cantitate mai mare de 1,57 ori decât întreaga producție de aur a Romaniei din anul 1939 și de 3 ori mai mare la argint față de același an.

          Exploatarea gazului metan a fost supus expropierii în folosul statului horthyst;

          Regimul horthyst a acaparat forțat și stăpânit a 702 mari intreprinderi industriale, dintre care: 210 de prelucrare a lemnului, 49 chimice, 45 de materiale de construcții, 49 textile, 21 de pielărie, 236 alimentare, 29 de hârtie și grafice, 16 de sticlărie și ceramică, 3 intreprinderi electrotehnice.

          Aceste intreprinderi aveau un capital investit de 3.760.600.000 lei, ceea ce a reprezentat 7,32 % din totalul capitalului pe țară.

          Statul ungar horthyst a confiscat și averea Băncii Naționale a României, din Transilvania de nord, în favoarea Băncii Naționale Ungare;

          Subscriind la ideea că tinerele generații trebuie să-și cunoască istoria, cu luminile și umbrele ei, cu succesele și greșelile făcute de către înaintași, în perspectiva viitoarei construcții europene, la care majoritatea românilor au aderat cu speranțe de mai bine, să ne străduim să iertăm fărădelegile vecinilor, dar să nu le uităm, pentru a nu se mai întâmpla astfel de evenimente.

          Cine încearcă să-și uite trecutul istoric, riscă să și-l retrăiască !

          În prezent, oameni simpli, de diferite etnii, trăiesc bine și în armonie între ei. Indiferent de etnie, cu toții facem parte din marea familie a unei țări europene, care se numește România.

 

05 Noiembrie 2025

 

           În data de 5 noiembrie 2025, col. (rtg.) Ioan Cordovan, av. Ioan Someșan și prof. Ioan Lazăr, au participat la Dej, la o reuniune de toamnă a mai multor conducători de Despărțăminte din Nord-Vestul Transilvaniei.

          Au fost conducerile Asociațiilor ASTRA, de la: Dej, Năsăud, Bârgău, Șomcuta Mare, Tg Lăpuș, Beclean, Cluj, Gherla, Carei, Reghin.

Au fost discutate aspecte privind comunicarea între asociații, participarea la acțiuni comune, precum și unele aspecte deficitare în bunul mers al acestora.

Prof. univ. dr. Gavril Pompei a prezentat un subiect cu tema: „Geografia poetică a lui Lucian Blaga”, un subiect deosebit de interesant.

Cu această ocazie, delegații Astrei Bârgău au discutat cu pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, prof.univ.dr. Ioan Cîrja și prof. univ. dr. Lucian Blaga de a prezenta membrilor” Asociației Astra Bârgău” astfel de teme.

 Aceștia au fost de acord, urmând să se stabilească de comun acord data și temele de comunicare.

21 Noiembrie 2025

Împlinirea a 107 ani de la realizarea Marii Uniri, la 1 Decembrie 1918, sărbătorită cu măreție la Josenii Bârgăului

MOTTO

„Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima Română !”

„Cu oameni buni, Dumnezeu face minuni !”

           Primăria comunei Josenii Bârgăului, Școala Gimnazială „Aurel Rău” Josenii Bârgăului și Asociația „Despărțământul Astra Bârgău”  și-au dat mâna și au retrăit un eveniment deosebit din istoria neamului românesc, respectiv împlinirea a 107 ani de la mărețul eveniment  de la 1 Decembrie 1918, zi care este Decretată prin Lege ca fiind ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.

Evenimentul s-a derulat în data de 21 noiembrie 2025, la Căminul Cultural din Josenii Bârgăului, la care au participat peste 100 de persoane în frunte cu primarul comunei Josenii Bârgăului, ing. Marius Urs, pr. paroh al Bisericii Ortodoxe Române Josenii Bârgăului, Ioan Nichita, pr. paroh al Bisericii Ortodoxe Române din satul Rusu Bârgăului, Vasile Frișan, Școala Gimnazială Josenii Bârgăului „Aurel Rău”-prof. Veronica Bălan-directoare, prof.Dana Silvia Urs, elevii școlii și părinți ai acestora, conducerea și membrii Asociației „Despărțământul Astra Bârgău”, col. (rtg.) Ioan Cordovan-președinte, av. Ioan Someșan și prof. Ioan Lazăr-primi-vicepreședinți, Livia Sarca-secretar general, înv. Olimpia Holbură-casierul asociației, reprezentați din cele 5 Cercuri Astra de pe Valea Bârgăului

Au colaborat și cooperat foarte bine, Primăria comunei Josenii Bârgăului, prin domnul primar, ing. Marius Urs, Școala Gimnazială „Aurel Rău”, din Josenii Bârgăului, coordonată excelent de directoarea, Veronica Bălan, prof. de istorie, Dana Silvia Urs, prof. de muzică Lazăr Ometiță și Astra Bârgău”, prin Președintele, col. (rtg.) Ioan Cordovan.

La adunare, au participat ca invitați, conducerea „Despărțământului Astra Năsăud”, formată din: președintele executiv, col. (rtg.) Ioan Boțan, prof. Ioan Seni-președintele de onoare a asociației și poeta Ioana Lăpușneanu din conducerea Cercului Astra Năsăud.

Prezentatorii programului au fost, av. Ioan Someșan și prof. Ioan Lazăr.

Evenimentul a început cu intonarea Imnului Național, interpretat excelent de către Fanfara Reprezentativă a Armatei Române și minunatul cor bărbătesc, formată din preoții și studenții teologi ai Patriarhiei Române.

Înainte de a se trece la tratarea temei din program s-a ținut un moment de reculegere în memoria seniorului editor și fost director al cotidianului Răsunetul, prof. Adrian Mănarcă, născut la 1 Decembrie 1943 și decedat în 24 noiembrie 2021 și ing. geolog Niculae Vrăsmal-fost membru al Astrei Bârgău și fondator al revistei Auarul Bârgăuan.

Preotul paroh, Ioan Nichita din Josenii Bârgăului a spus o rugăciune la începerea evenimentului.

Au luat cuvântul, Primarul comunei, ing. Marius Urs, directoare școlii, prof. Veronica Bălan, prof. Ioan Seni și col. (rtg.) Ioan Boțan-de la Astra Năsăud precum și președintele Cercului Astra Bârgău, Mihai Bâltag.

Col. (rtg.) Cordovan Ioan- președintele Asociației „Despărțământul Astra Bârgău” a prezentat un amplu material cu tema: „Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud, cu participarea multor bârgăuani.”

În partea a doua a întâlnirii, s-a derulat un foarte frumos program artistic susținut de către elevii Școlii Gimnaziale „Aurel Rău”-Josenii Bârgăului, aceștia prezentând evenimentul unirii și recitând versuri, regizate de prof. de istorie, Dana Silvia Urs, acompaniați de către orchestra școlii, formată și condusă  de către inimosul prof. de muzică, Lazăr Ometiță.

S-au interpretat cântece și melodii adecvate evenimentului, de către elevii școlii și solistele de muzică populară, Sanda Cioancă și Marinela Monda, acompaniați de către orchestra școlii.

Cantautorul Ioan Târziu a încântat publicul cu un cântec patriotic și o colindă, atât cu vocea, cât și pe strune de chitară.

Regia muzicală a întregului spectacol a fost asigurată de distinsul profesor Lazăr Ioan-vicepreședinte al Asociației „Despărțământul ASTRA Bârgău”.

Poetul popular Zaharie Ilieș, din Tiha Bârgăului, a recitat din frumoasele lui poezii, iar meșterul popular Gheorghe Cobuț și-a prezentat activitatea sa de meșter popular și locurile pe unde a fost invitat în țară, să-și prezinte creațile sale.

După festivitate, întreaga asistență a participat la o mică socializare, servind sarmale de post, și cozonac adecvat, realizate de către inimoasa secretară, Livia Sarcă, în colaborare cu Mihai Bâltag, președintele „Cercului Astra-Josenii Bârgăului”.

A fost o frumoasă acțiune, mai ales datorită contribuției elevilor școlii din Josenii Bârgăului, conduși de directoare, prof. Veronica Bălan.

Despre eveniment au fost făcute aprecieri pozitive de către primarul comunei, ing. Marius Urs, care a spus în cuvântul său, că se va implica pentru a se realiza astfel de acțiuni și în perioadele următoare.

În data de 27.XI.2025 , la Cercul Militar al Garnizoanei Bistrița s-a derulat de către Filiala Județeană B.N. Cultul Eroilor „Colonel Liviu Rusu”o frumoasă activitate dedicată Zilei Naționale a României și de sărbătorire a col. (rtg.) Cordovan Ioan-președinte de onoare al Filialei Județene B.N. Cultul Eroilor „Colonel Liviu Rusu” și președinte executive al Asociației Astra Bârgău, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani de viață.

La festivitate au participat: Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere-președinte col. (rtg.) Gaftone Ioan, militari activi din cadrul Brigăzii 81 Mecanizată, ”General „Grigore Bășan” în frunte cu comandantul aceste brigăzi, col. Balica Nicolae Ciprian.

Col. (rtg.) Tanco Gheorghe-președintele executive al Asociației Cultul Eroilor „Colonel Liviu Rusu” a prezentat Power Point un material dedicat semnificației zilei de 1 Decembrie 1918, prezentare care a fost completată de către comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”-colonel Balica Nicolae Ciprian în ceea ce privește aportul Armatei Române la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918.

În partea ultimă a festivității col. (rtg.) Tanco Gheorghe a acordat din partea A.N.C.E.R.M.„Regina Maria”-Filiala Județeană Bistrița-Năsăud, col. (rtg.) Cordovan Ioan o plachetă omagială dedicată împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani, precum și o Diplomă de Excelență trimisă de către generalul maior (cu două stele) Corneliu Postu_președintele executiv al ANCERM „Regina Maria”-București.

29.XI.2025

          Tezaurul uman viu, Bacea Niculae și meșterul popular Leon Burbulea au primit înaltul și onorantul titlu de „Cetățean de Onoare al comunei Tiha Bârgăului”, propunerea fiind făcută de către Adunarea general a Asociației „Despărțământul  Astra Bârgău”

          La această adunare solemnă, a participat și doamna Virginia Linul, doctor în etnografie și inițiatorul evenimentului „Ziua Costumului Popular Românesc” care, în luna mai 2017, a adunat pe stadionul din orașul Năsăud, aproape 10.000 de oameni, toți în costume populare din zona Năsăudului, și a dus în final la intrarea orașului Năsăud și a județului Bistrița- Năsăud în vestitul „Guinness World Records”.

          Înmânarea înaltului titlu celor doi meșteri populari, a fost făcută de către primarul Vasile Șut, acesta scoțând în evidență valoarea deosebită a celor doi meșteri populari, care au dus faima pe plan național și internațional, a tradițiilor populare românești de pe vestita Vale a Bârgăului, transmițând în țară și în străinătate frumusețea deosebită a costumului național țărănesc din această zonă geografică a României.

          La un astfel de eveniment, este normal să se facă multe poze, cu consilierii comunali, cu meșterii populari, cu membrii „ Asociației „ASTRA BÂRGĂU” și bineînțeles cu Primarul Vasile Șut.

          Nicolae Bacea din Tureac, este cel mai renumit și autentic cojocar din județul Bistrița-Năsăud, care a fost propus pentru titlul de „Tezaur Uman Viu” în anul 2022.

          Din afirmațile sale am aflat că, lucrează în această meserie de peste 65 de ani, adică de mic copil, de la frageda vârstă de 15 ani. vârstă la care a realizat primul său pieptar din piele naturală, pe care ulterior l-a cusut și brodat manual cu modele artistice locale, învățate de la meșterii populari mai bătrâni, respectând ideile de bază ale creației populare: forma autentică, cromatica specifică a culorilor și ornamentarea cojocului specific zonei, Văii Bârgăului.

          Împreună cu copiii săi au participat la numeroase ediții ale Olimpiadei Naționale în domeniul „Meșteșuguri artistice tradiționale românești”, câștigând  foarte multe aprecieri.

          Prin participarea lui Nicolae Bacea la numeroasele târguri meșteșugărești și expoziții naționale și internaționale, de artă populară autentică, cu produsele sale specifice de pe Valea Bârgăului, a fost apreciat, la adevărata sa valoare și recunoscut pentru frumusețea creației sale, constând din: cojoace, curele, pieptare, mănuși, căciuli, opinci, produse confecționate numai din piele naturală, toate brodate manual și cu multă migală, fapt ce-i atestă talentul deosebit în acest migălos meșteșug.

          Nicolae Bacea a fost mentorul în cojocărit și pentru meșterul popular, Leon Burbulea din satul Tureac, sat care are mai mulți meșteri populari.

          În primăvara anului 2025 o comisie națională l-a desemnat pe meșterul popular, Leon Burbulea să facă parte din cele 6 persoane selecționate la nivel național, să reprezinte România la prestigioasa Expoziție Mondială de la Osaka-Japonia, un eveniment care se organizează din cinci în cinci ani și la care au participat în acest an peste 160 de țări din întreaga lume.

          Acolo, standul României a fost dedicat artei și meșteșugurilor tradiționale, iar Leon Burbulea a dus peste hotare valorile tradiționale ale României, de pe Valea Bârgăului.

          Cu o experiență în domeniul meșteșugului popular de prelucrare a pieii, de peste 20 de ani, Leon Burbulea, este un adevărat păstrător al identității culturale autentice, de pe Valea Bârgăului, fiind cunoscut deja în țară și străinătate pentru calitatea și originalitatea confecționării de pieptare brodate manual, chimire decorate cu mărgele și căciuli din astrahan, toate realizate din piele naturală de bovină, miel, oaie sau capră.

          În cadrul Expoziției Internaționale de la Osaka-Japonia, Leon Burbulea a făcut demonstrații practice, în domeniul cojocăritului, arătând publicului internațional prezent la expoziție cum se realizează prelucrarea pielii și cum se nasc toate aceste obiecte tradiționale românești.

          Pe lângă meșteșugul în arta cojocăritului, Leon Burbulea, pictează răstigniri și icoane din lemn.

          Deși nu a urmat cursuri de artă, talentul și dedicarea acestuia l-au impus în rândul celor mai apreciați meșteri populari  din zona  Bistriței și Văii Bârgăului, iar participarea sa la „Expo Internațional 2025” de la Osaka-Jaoinia a confirmat deosebita sa valoare artistică.

          Expoziția de la Osaka-Japonia, a fost vizitată de milioane de persoane și astfel s-a promovat patrimoniul popular românesc pe scena internațională.

          Pe lângă această expoziție internațională, realizările meșterului popular Leon Burbulea au fost văzute la multe expoziții și târguri naționale și internaționale, fapt pentru care „ASTRA BÂRGĂU” l-a propus pentru a-i fi atribuit titlul de „Cetățean de Onoare al comunei Tiha Bârgăului”.

          După înmânarea diplomelor cu înaltul titlu de „Cetățean de Onoare” celor două persoane , au făcut aprecieri despre Nicolae Bacea și Leon Burbulea: col. (rtg.) Ioan Cordovan-Președinte și av. Ioan Someșan-Prim-vicepreședinte „ASTRA BÂRGĂU”, dr. în etnografie Virginia Linul, ing. dr. în fizică nucleară-Lidia Purghel, și frumoase cuvinte adresate de Vasile Șut- Primarul Comunei Tiha Bârgăului.

 

26.XII.2025

30.12.2025

Sărbătoare în Parohia Mijlocenii Bârgăului. Mitropolitul Andrei a sfințit capela mortuară

Nicolae-Viorel Codreanu

Ziua de 30.12.2025 a fost prilej de bucurie pentru credincioșii din parohia ortodoxă Mijlocenii Bârgăului, prin vizita Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

          La ora 10.00, ierarhul a fost întâmpinat în fața bisericii cu  pâine și sare, de către tineri îmbrăcați în costume populare. În continuare, ierarhul a săvârșit slujba sfințirii capelei mortuare din localitate, recent finalizată prin grija Primăriei și a Consiliului Local Josenii Bârgăului. 

          Din soborul preoțesc au făcut parte Pc. părinte Marius Pintican, protopopul Bistriței, Pc. preot Alexandru Vidican, protopop emerit, împreună cu alți preoți de pe Valea Bârgăului. 

          Cu această ocazie, la finalul slujbei, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice de peste 25 de ani desfășurate în ogorul Domnului, preotul paroh Mihai Moldovan a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor, cu dreptul de a purta cruce pectorală.

          De asemenea, domnul primar Marius Urs a fost distins cu Ordinul „Mihai Vodă” pentru mireni, domnului viceprimar Teofil Cot i-a fost acordat Ordinul "Sfinții Martiri Năsăudeni", iar epitropului parohiei, domnul George Cotu, Ordinul "Sf. Pahomie de la Gledin".

Cu ocazia trecerii în Noul An 2026, președintele Asociației „Despărțământul Astra Bârgău” a adresat tuturor membrilor asociației, următorul mesaj:

          „Stimați colegi, din Asociația „Despărțământ Astra Bârgău”, vă urez, la acest început de an 2026,  tradiționala urare: „La Mulți Ani, cu Multă, Multă Sănătate .

          Vă urez să reușiți să aveți prosperitate și realizări în toate planurile ce urmează să le faceți fiecare dintre dumneavoastră în acest an.

          După cum observăm, anul 2026 va fi un an destul de greu pentru majoritatea românilor dar, trebuie să rezistăm, prin cumpătare și muncă în tot ceea ce facem fiecare dintre noi și să trecem cu brio peste acest obstacol.

          Noi toți cei care am acceptat să activăm în ASTRA și am înființat pentru prima dată în istoria României și a județului Bistrița-Năsăud, Asociația Culturală „Despărțământul ASTRA BÂRGĂU”, am conștientizat faptul că Astra, trebuie să existe și să penetreze acum în fiecare comună, sat sau cătun, mai ales ținând cont de situația nu tocmai plăcută acum în Europa și în Lume, când marile puteri se luptă pentru acapararea de teritorii prin forță, acapararea bogățiilor țărilor mici, în interesul lor propriu, în dominare etnică și religioasă.

          În anul 2024, în plină vară, la 21 august , ca urmare a acțiunii col. (rtg.) Ioan Cordovan, de extindere a ASTREI pe Valea Bârgăului, participând personal, în prezența d-lui primar , al comunei Prundu Bârgăului, Daniel Crișan, împreună cu doamnele: ing.dr. Lidia Purghel, Livia Sarcă, Olimpia Holbură și dl. Mihai Bâltag, la ședința de înființare (constituire) a Cercului „Astra Prundu Bârgăului”, știind faptul că această comună este una dintre cele mai importante comune de pe Valea Bârgăului.

          Atunci toți  membri Astra se gândeau la ideea că, în această localitate, precum și pe toată zona Vaii  Bârgăului, alături de alți partizani ai patriotismului românesc, a învățământului și culturii naționale, au avut un rol deosebit în transmiterea, pe mai departe, a acestor sentimente, și generațiilor mai  tinere .

          Merită a fi menționați toți cei care au fost oameni de mare valoare pe Valea Bârgăului:

          Mă gândesc la răposatul, senior editorul,Adrian Mănarcă, care mi-a fost un foarte bun prieten și neam cu mine, la răposatul in. Geolog Niculae Vrăsmaș, la prof Waichsman Albert (1849-1928)-fost farmacist și pomolog, la Ilarion Bozga-învățător și fost director în Prundu Bârgăului, la Leontina Beșa-fostă învățătoare și director al Școlii din Prund, la tenorul Constantin Pavel (1899-1945)-artist de operă, fondatorul Operei Române din Cluj-Napoca, în anul 1919), la Teodor Ușeri (1899-1975)-învățător și director, la medicul Ștefan Vlad (1910-1982), la Teodor Vrăsmaș-prof, director, cercetător etno, animator cultural și poet, la tot neamul Buzducilor.

          De ce să nu-i amintim și pe cântăreții, frații Spânu, pe tezaurul uman viu Nicolae Bacea, pe meșterul popular Gheorghe Cobuț, ori le meșterul popular Leon Burbulea care a reprezentat România la Expoziția Internațională de la Osaka-2025.

           Aceste persoane harnice și dotate cu un har aparte, au făcut posibil ca portul și obiceiurile strămoșești să rămână nealterate și să fie transmise și generațiilor viitoare.

          Lista poate fi continuată cu Ioan Liviu Cernucan-profesor și director al Liceului, (1937-1980), la Traian Jacotă Bârgău (1933-2004)-scriitor, la Matei Albu-prof și director-veteran de război, la prof. Dochia Tonea, la col. (rtg.) Emil Albu-veteran de război, cu care am colaborat ani de zile, la artistul plastic Alexandru Cristea, la George Vasile Rațiu, la răposatul prof. Leon Hogiu, la preotul Eliseu Dan, la Macedon Vrăsmaș, la renumitul scriitor Radu Petrescu (1927-1982), la preotul protopop Gavril Relea, la prof. Eudochia Vonica, la scriitorul Dinu Flămând (1947-2005), la prof. Eleonora Costea Buzduc , la  prof. și director Toma Platon, la multipla campioană Mihaela Ioana Ștef Meruțiu, la rapsodul popular Arhil Ciupa, la preotul Augustin Pop -împușcat mișelește de către horhysți la 10 octombrie 1944, care a supraviețuit, la martirii: Pavel Costea, Vlad Leon, Vasile Rațiu, Lucreția Tanca, George Popandron, Simior Rogină, Grigore Hăngănuț, și nu în utltimul rând la prof. Titus Hogiu Wachsmann, la bunul prof. pr. Simion Cristea, la prof. univ. dr. la Universitatea din California S.U.A. Sebastian Wachsmann Hogiu, la Platon Raveca-director la Fabrica de Hârtie, la generalul Virgil Ovidiu Pop, la multele femei interprete de muzică populară românească, la Raus (Balogh) Emilia-sportivă de talie internațională , la prof. și om de știință, Mircea Bejan, la actualul director al Liceului Radu Petrescu, condus de Tiberiu Ușeriu, la chestorul șef al inspectoratului de poliție din județul Constanța, Dorin Bâltag-feciorul, feciorul colegului nostru, Mihai Bâltag, la generalul Cornel Tonea Bălan, din Marele Stat Major al Armatei Române, și alte personalități pe care probabil i-am omis, dar care au făcut și fac cinste, județului, și României.

          Acesta este principalul motiv pentru care noi nu trebuie să renunțăm la calea aleasă, în care desfășurăm o muncă pe bază de voluntariat și trebuie să scoatem în evidență și alte valori umane de pe Valea Bârgăului.

          Aș încheia cuvântul meu printr-o mare rugăminte și o dorință expres a mea.

          Se știe că răposatul ing. geolog și prieten al nostru, Niculae (Nicu) Vrăsmaș a fost fondatorul revistei de cultură „Anuarul Bârgăuan”-revistă care de vreo doi ani este în sten-bai și a simpozionului anual dedicat Văii Bârgăului care este tot în tăcere.

          Atât „Anuarul” cât și „Simpozionul anual”  trebuie să reapară, fiindcă au transmis și va transmite cultura Văii Bârgăului și a județului Bistrița-Năsăud, în toată țara.

          Eu zic că Astra Bârgău ar trebui să depună toate eforturile și demersurile posibile, să discute cu familia moștenitoare Vrăsmaș, să alegem chiar un colectiv redacțional, astfel ca, în acest an să reușim să edităm un număr și să-i dăm continuitate, iar „Simpozionul” trebuie ținut în acest an.

          De tematica simpozionului, voi ocupa personal, împreună cu av. Ioan Someșan, și prof. Ioan Lazăr, la care vom invita personalități de marcă din cultura Ardeleană.

          Noi trebuie să punem în lumină întregul patrimoniu istoric și cultural al acestor meleaguri, într-o manieră ce să corespundă atât exigențelor științifice, cât și a năzuinței noastre spre o democrație adevărată, de cunoaștere a istoriei țării, a tradițiilor românești și un trai mai bun în societate.

          Prin această acțiune nu facem altceva decât să contribuim la educația maselor largi de oameni, pentru a iubi cultura, știința, sportul, muzica și dragostea față de țara în care ne-am născut și trăim cu toții astăzi, cu bune și mai puțin bune.

          Nu vreau să mai lungesc vorba și vă propun să trecem la ceea ce ne-am propus să facem astăzi.

          Discutând cu dna Maria Vrăsmaș, nepoata lui Nicul Vrasmaș, care a fost aleasă președinte de Cerc „Astra Prundu Bârgăului”, dânsa a cerut să fie schimbată din această funcție, datorită faptului că, sarcinile multiple pe care le are la serviciu, în cadrul primăriei Prundu Bârgăului, nu-i permite să se poată ocupa și de activitatea din acest cerc.

          Maria Vrăsmaș a propus-o în această funcție pe dna ing. dr. în științe nucleare Lidia Purghel, propunere care a fost acceptată de dna Purghel, urmând ca astăzi, adunarea acestui cerc să decidă.

          Dau cuvântul dnei Maria Vrăsmaș pentru a conduce lucrările de alegere a unui nou președinte, în care eu personal, am doar mandatul pr. militar Ovidiu Halas, din garnizoana Militară Prundu Bârgăului în calitatea lui de membru al Cercului „Astra Prundu Bârgăului”, să o susțin, în numele lui, pe dna Lidia Purghel, pentru a fi aleasă ca președintă a acestui cerc.

         Cu ocazia trecerii în Noul An-2026, președintele Asociației „Despărțământul Astra Bârgău” a transmis tuturor membrilor acestei asociații,  membrilor Filialei Județene „Cultul Eroilor Bistrița-Năsăud ”Colonel Liviu Rusu”și tuturor prietenilor, cele mai călduroase gânduri și urări de multă sănătate, de speranță pentru un trai mai bun, de liniște și pace în țară, cu mai multă solidaritate și grijă față de români !

Noul An -2026 să aducă doar bucurii și multe reușite în toate activitățile membrilor Astrei !

SĂ NE IUBIM MAI MULT ȚARA ÎN CARE NE-AM NĂSCUT ȘI AM CRESCUT CA CETĂȚENI AI ACESTEI ȚĂRI !

„LA MULȚI ANI !”