O faţă mai puţin văzută a violenţei…cea emoţională

În România, prima reacţie a părinţilor atunci când copilul face ceva considerat greşit este pentru 54% dintre ei să ridice vocea la copil… 88% dintre profesori ceartă copilul atunci când face o greşeală, iar 33% dintre profesori jignesc sau umilesc copilul… Chiar şi programele pentru copii sunt pline de cuvinte şi imagini violente, cu un impact emoţional puternic…
Spre deosebire de violenţa fizică, abuzul emoţional este mai subtil şi mai greu de sesizat, deşi are consecinţe cel puţin la fel de grave. Violenţa emoţională asupra copiilor este mai frecventă decât cea fizică; practic, orice formă de violenţă implică, indirect, şi un abuz emoţional.
Violenţa emoţională asupra copilului include: sperierea, ameninţarea, exploatarea, respingerea, izolarea, ignorarea, insultarea, ridiculizarea, etc. A nu-i oferi unui copil răspunsul afectiv de care are nevoie, a-i neglija nevoile de sănătate sau de educaţie, a-l expune violenţei domestice, precum şi a-l supune intimidării, terorizării psihologice şi umilirii, sunt de asemenea, acte de violenţă emoţională.

O formă frecventă a violenței, prea puțin conștientizată dar cu efecte pe termen lung asupra copilului, este cea verbală. Violenţă verbală este orice comportament abuziv ce foloseşte limbajul; orice cuvânt spus intenţionat sau neintenţionat, care are drept rezultat afectarea emoţională a celui care îl aude. Astfel, chiar dacă nu se foloseşte un ton ridicat, vorbele pot răni profund, pot afecta încrederea în sine şi chiar starea fizică.
Printre cauzele principale ale violenţei verbale se numără: trăirea unor sentimente negative, a unor frustrări şi resentimente; o lipsă acută de comunicare sau o comunicare deficitară în familie; stresul cotidian; lipsa unei delimitări clare a planului profesional de cel familial; neîntelegerile dintre membrii familiei; personalitatea egocentrică, egoistă sau perfecţionistă; depresia sau alte tulburări psihice. Astfel, principalele cauze sunt “în cel care o foloseşte şi nu în randul celor din jur”.

Cel mai des întalnit comportament de abuz verbal asupra copiilor este ţipătul şi folosirea unor expresii precum: “Nu ţi-e ruşine?”, “Mi-e ruşine cu tine”, “Tu chiar nu înţelegi?”, “Nu poţi şa faci nimic ca lumea?”, etc. Astfel, copiii vor începe să creadă că “nimeni nu-i place”, “nu sunt buni de nimic”, “întotdeauna fac prostii”, ceea ce îi poate împinge spre izolare sau chiar depresie.

Principalul efect pe termen scurt al violenţei verbale este întarzierea în dezvoltarea fizică, socială, emoţională sau educaţională. Copiii pot întâmpina probleme la şcoală, dificultăţi în a-şi face prieteni şi pot deveni la rândul lor abuzivi.

Expunerea în copilărie la abuz emoțional are şi o serie de efecte pe termen lung: anxietate, stres post-traumatic, stimă de sine redusă, izolare și înstrăinare, dificultăți de atașament și de relaționare. În plus, există o legătură între violența suferită în copilărie și problemele de sănătate de la maturitate: obezitate, depresie, consum de tutun, alcool sau droguri, infarct, diabet, cancer şi alte afecţiuni cronice.

Ce ar trebui să facem?!

Să căutăm să înţelegem motivele din spatele comportamentului nepotrivit cu copiii, cauzele care ne fac nervoşi şi irascibili. Să nu folosim expresii jignitoare şi să nu aşteptăm ca un copil să se comporte ca un “om mare”. Să ne asumam rolul de a-i ajuta să-şi dezvolte încrederea şi siguranţa de sine. Să conştientizăm că soluţia problemelor nu stă în reproşuri şi intimidări, ci într-o comunicare eficienta şi o privire de ansamblu, corectă asupra situaţiei. Să ne autoobservăm şi corectăm vocabularul folosit (cuvintele sunt energie). Deşi este uşor să ne lăsăm prinşi în avalanşele emoţionale, cauzate de problemele de zi cu zi, să ne amintim că anumite gesturi şi cuvinte, aparent inofensive, tonul ridicat sau chiar indiferența, pot avea urmări devastatoare asupra copilului. În schimb, “vorba bună, zâmbetul şi fapta binefăcătoare sunt raze ale soarelui rasfrânte în sufletul omului” (Nicolae Iorga).

***
Proiectul „Avatar Nonviolenţă” este sprijinit financiar de Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud