O nouă ediție din opera lui Pavel Dan

 

Extrem de mulți scriitori, istorici și critici literari s-au aplecat asupra vieții și operei tragicului prozator Pavel Dan (1907-1937); încă de la apariția postumă, în 1938, retipărită la aceeași editură în 1944 (Ed. Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”), cu dedicația: „Soției mele, Georgina, dragoste și recunoștință”, a volumului Urcan Bătrânul. Nuvele, cu o Prezentare de Ion Chinezu, Mihail Sebastian a apreciat importanța acestui „rapsod al Câmpiei Transilvane” pentru literatura română, scriind, printre altele: „Nu ne putem opri un sentiment de remușcare la gândul că am lăsat să treacă pe lângă noi un scriitor de această valoare, fără să-l vedem, fără să-l cunoaștem și fără să-i dăm, cel puțin în ultimul timp al nefericitei lui vieți, un semn de înțelegere”, încheind astfel: „Nu ar fi de mirare ca Urcan Bătrânul să răscumpere târziu, printr-un destin literar fericit, zguduitoarea moarte a scriitorului”. Prezicerea autorului piesei Steaua fără nume s-a adeverit, fiindcă în 1945 apărea în limba franceză, la Marsilia, Le pèreUrcan, în traducerea lui Gabrielle Cabrini și Eugen Ionescu, cu prefața semnată de autorul Rinocerilor, iar din acest an și până în 2002, opera lui Pavel Dan a fost tradusă în 8 limbi, în 12 ediții: turcă, franceză, portugheză, maghiară, germană, spaniolă, rusă și engleză. În limba română, au apărut alte ediții din scrierile sale, semnate de: Florian Potra (1956), B. Elvin (1960), Cornel Regman (1965), Gheorghe Zarafu (1971), Nicolae Balotă (1973), Sergiu Pavel Dan (1974), Nicolae Florescu (1976), Mircea Braga (1985), Sergiu Pavel Dan (1987), Victor Cubleșan (2002), Ion Buzași (2007), Aurel Podaru (2007), Aureliu Goci (2008), Sergiu Pavel Dan (2010). Precizăm că, în 1967, a apărut întâia monografie dedicată acestui prozator, sub semnătura Monicăi Lazăr, iar în 1986, Ion Vlad a tipărit la Editura Dacia un eseu profund și rafinat, intitulatPavel Dan. Zborul frânt al unui destin.

Cu ocazia centenarului nașterii lui Pavel Dan, în 2007, au apărut volumele: Pavel Danși Blajul, ediție îngrijită de Ion Buzași, Sergiu Pavel Dan și Aurel Podaru (Ed. Clubul Saeculum, Beclean), Pavel Dan și globul de cristal al creatoruluide Gabriela Chiciudean (Ed. Academiei Române, București), Pavel Dan, Prozatorul Câmpiei Transilvane de Constantin Cubleșan (Ed. Limes, Cluj-Napoca), Pavel Dan (1907-1937), o antologie critică gândită și îngrijită de Petru Poantă și Victor Cubleșan (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca) șiPavel Danși Turda de Valentin Vișinescu (Ed, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca).

Dintre numele pomenite mai sus, nu cred că greșesc afirmând că scriitorul, editorul și gazetarul cel mai atașat de viața și opera lui Pavel Dan este Aurel Podaru; asta din două motive: 1. amândoi sunt născuți la Tritenii de Sus, județul Cluj, și 2.dintr-un sentiment de solidaritate pentru autenticitatea și obiectivitatea prozelor consăteanuluidin partea beclenarului, care în 2012 a scos prima ediție critică integrală: Pavel Dan, Opere, vol. I-III, cu un studiu introductiv de regretatul Andrei Moldovan (Ed. Eikon, București); mai mult, împreună cu un grup de oameni de cultură a înființat Asociația Culturală „Pavel Dan”, care are ca scop promovarea operei autorului transilvan. De asemenea, în 2015, împreună cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea, a tipărit primul număr al revistei Paveldaniștii, publicație semestrială de cultură, în care semnează personalități marcante ale culturii române. Menționăm că în 2019 a apărut volumul Pavel Dan și Tulcea, ediție gândită și alcătuită de același Aurel Podaru, în loc de Prefață de Ion Bădică, Postfață de Ion Buzași (Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca).

Iată că în anul de grație 2023, Aurel Podaru dă la iveală o nouă ediție, cea cu nr.9, din operalui Pavel Dan, intitulată, semnificativ,Urcăneștii (Ed. Școala Ardeleană, în colecția Mari scriitori ai Transilvaniei, Cluj-Napoca) cu un Cuvânt-înainte de Ion Buzași, notă asupra ediției,cronologia vieții și operei lui Psvel Dan, precum și imagini din lumea autorului, toate de Aurel Podaru. Doar două nuvele, cele mai reprezentative și mai viguroase, adevărate capodopere, socotesc eu, sunt puse în această carte: Urcan Bătrânul (apărută mai întâi cu titlul Poveste țărănească, în revista Gând românesc(în 1933 și 1934), condusă de Ion Chinezu) și Înmormântarea lui Urcan Bătrânul (dedicată lui Ion Chinezu, publicată în aceeași revistă, în trei numere, în anul 1936), la care sunt adăugate numele de personaje întâlnite aici, după cum notează și editorul: „Trei generații într-o singură carte: Urcan Bătrânul și Urcăneasa. Simion, feciorul lor, cu Ludovica lui Pițuș; nora; Valer, nepotul, cu Ana lui Triloi și frații lui mai mici: Trăian și Mărioara”, toate, memorabile, demne de a popula un roman complex, original.

          O precizare în încheierea rândurilor de față: sponsor unic al acestei bijuterii editoaiale și tipografice este renumita firmă ICON TRADING SRL Cluj-Napoca, reprezentată de tânărul economist CRISTIAN RETEGAN.