Ode revistelor de cultură

Publicația sălăjeană împlinește la 20 febriarie a.c. 15 ani de la prima pariție cu titlul „Caiete Silvane”, editată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Județean Sălaj, a Consiliului Local și Primăriei Municipiului Zalău. Scriitori și colaboratori ai revistei urează La mulți ani! și multe numere de acum înainte, animate de principiul valorii și stimulării spațiului cultural sălăjean, o revistă care dă încrederea că publicistica literară are viitor. Daniel Săuca, redactor șef, așează în față echipa redacțională „Caiete Silvane”: Viorel Mureșan, Daniel Hoblea, Marin Pop, Carmen Ardelean, Simona Ardelean, Imelda Chința, Marcel Lucaciu, Viorel Tăutan, Gheorghe Moga, Györfi-Deák György, Alice Valeria Micu, Marius Soare, Oana-Maria Barariu-Săvuș. Au trimis mesaje externe: Marta Petreu (rânduri însoțite de o pledoarie pentru susținerea revistelor literare, în pofida unor voci, venite din partea câtorva scriitori „grijulii” care, chipurile, vor să rărească revistele, care caută să rămână pe piață numai revistele lor, să fie singurii cu autoritate publică în domeniul cultural din România), Daniel Moșoiu (care încredințează publicarea unui fragment de jurnal din anii de liceu [1985-1987 – Liceul Industrial de Chimie din Zalău] în care se regăsește inclusiv o mini-cronică naivă a unei ședințe a Cenaclului Silvania din 1987), Liviu Ioan Stoiciu (care nu a fost niciodată la Zalău, nici la Jibou – orașul poetului Viorel Mureșan, vestit pentru o grădină botanică dintre cele mai interesante – nici altunde în județul Sălaj), Alexandru Jurcan (care publică în mod curent în revistă), Ioan F. Pop (câteva rânduri, ca odă pentru reviste, ca replică à rebours la textul lui Ion Simuț, «Elegie pentru revistele literare», dorind nu împuținarea și dispariția revistelor, ci transformarea calitativă radicală a acestora, prin promovarea competențelor redacționale, a selecției colaboratorilor și a textelor care le umplu paginile, pentru a deveni cu adevărat spațiul competitiv în care se promovează și se discern în mod corect valorile literaturii contemporane), Valentin Talpalaru (din frumosul târg al Ieșilor), Marius Dobrin (de pe Jiu, din spațiul Doljului monumental), Olimpiu Nușfelean (din Bistrița, unde se mențin legături cultural-intelectuale strânse cu întreaga țară, asta înseamnând inclusiv spațiul sălăjean, prin paginile revistei «Mișcarea literară»). „A încerca să suprimi revistele altora este o crimă intelectuală”, afirmă răspicat Marta Petreu.
Cronicarul Viorel Mureșan se ocupă de cartea de poezie a Otiliei Țeposu, «Aerul din oase», (Ed. Eikon, buc. 2019), un poet discret, proprietarul sinelui, dar de mari resurse. Debutul autoarei a fost «Drușca» (aceeași editură, 2017), un volum de proze. Analizând «Cartea pentru bărbați» de Savatie Baștovoi (Ed. Cathisma, 2019), cronicarul Ioana Revnic se întreabă și răspunde cine este bărbatul acestei cărți... Este bărbatul desăvârșit, adică Iisus Hristos, stăpân pe el însuși, deplin responsabil față de sine, față de toți cei din jur și față de Dumnezeu, care se conduce pe sine și-i conduce pe cei ce îi sunt încredințați. Recenzenta Imelda Chința se apleacă asupra volumului de proze scurte (19 titluri), «În căutarea zăpezii» de Cornel Cotuțiu (Ed. Charmides, Bistrița, 2019), conchizând: „Un scriitor interesant, jovial și dinamic, care se reinventează mereu, și își croiește drumul înspre sine, pavându-l cu propriile cuvinte”. Mihai Neamțu este aurorul cărții «7 ani în Occident. Vol. I, Jurnal britanic» (București, 2019), reproducând geografii interioare și exterioare din anii studiilor la Universitatea din Durham și studii masterale la King’s College din Londra. Autorul a avut stagii de cercetare la Russell Kirk Center din Mescota, Michingan și la Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, notează atent Adrian Lesenciuc. Noul roman semnat de Florin Horvath, «Eșafodul cu Fantome» (Zalău, 2019) îi prilejuiește lui Teodor Sărăcuț-Comănescu aprecierea că narațiunea se încadrează în „arealul” romanului politic cu inflexiuni mitice și „speculații științifice”, aplecarea autorului pentru „actul” documentar făcând conexiune cu marile romane istorice europene. Anul trecut Andrea H. Hedeș a publicat volumul «Povestiri de pe malul celălalt» (Ed. Neuma, Cluj-Napoca). Menuț Maximinian apreciază că autoarea aduce prospețime în proza actuală, dovedindu-ne că teme vechi de când lumea pot fi updatata și aduse în fața cititorilor și prezentate într-o manieră proprie. Adrea Hedeș a mizat pe lumea fabuloasă a începuturilor și a câștigat, consemnează M.M. O cuprindere amplă asupra poeziei poetei Ana Blandiana capătă expresivitate sub scriitura Corinei Vlădoiu, având în vedere că își continuă și susține pledoaria pornind chiar de la primul volum al poetei, «Persoana întâia plural» (1964), bazându-se pe o bibliografie serioasă, scrieri ale unor critici literari de marcă, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Eugen Simion.
Un eseu istoric bine documentat semnează Marin Pop, intitulat „Poziția lui Iuliu Maniu și a Partidului Național Român din Transilvania în problema dizolvării Consiliului Dirigent”, după istorica adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.