Opoziţia, despre reorganizarea teritorială: Se vrea distragerea atenţiei de la adevăratele probleme

Reorganizarea teritorială generează tensiuni. Liderii Opoziţiei spun că reîmpărţirea ţării în 8 regiuni este doar o strategie de a distrage atenţia de la adevăratele probleme ale României.

Tensiuni sunt şi în Coaliţia de guvernământ. Pentru a cădea la un acord cu liderii UDMR, premierul Emil Boc este dispus să îşi asume răspunderea pe noua hartă a României, dar şi pe statutul minorităţilor.

Ideea reorganizării teritoriale este respinsă nu doar de reprezentanţii UDMR, ci şi de liderii Opoziţiei. Partidul Conservator va solicita joi convocarea unui referendum în cadrul căruia românii să decidă în favoarea sau împotriva legii reorganizării administrative şi a celei privind statutul minorităţilor naţionale, idee susţinută şi de omul de afaceri Ion Ţiriac, scrie antena3.ro.

Nici liderii PNL nu susţin ideea unei reorganizări administrative a ţării. Ei spun că este vorba despre "o şmecherie politică" ce încalcă prevederile Constituţiei şi angajamentele europene ale României.

Pe de altă parte, PDL îşi motivează propunerea spunând că o astfel de reorganizare ar duce la o reducere de personal a aparatului administrativ de aproape 6.000 de posturi şi la o economie de aproximativ 30 de milioane de euro pe an.

Regionalizarea României în varianta USL

Proiectul opoziţiei conţine aceleaşi opt regiuni ca şi varianta PDL, dar păstrează judeţele, introduce parlamente regionale şi păstrează banii acolo unde sunt produşi.

Asemănătoare la prima vedere, proiectul PDL şi cel al opoziţiei sunt fundamental diferite. Dacă varianta pornită de la Cotroceni prevede o simplă dizolvare a actualelor judeţe în super-judeţe, varianta USL păstrează judeţele, introduce un nou palier, al structurilor administrative regionale, şi mută decizia privind dezvoltarea regională, împreună cu fondurile aferente, în teritoriu.

Dacă desenul viitoarelor structuri administrative păstrează conturul actualelor regiuni de dezvoltare, la fel ca proiectul PDL, scenariul USL nu desfiinţează actualele judeţe, ci le coagulează în regiuni, ceea ce, spre deosebire de proiectul "portocaliu", impune modificarea Constituţiei.

Singurele structuri administrative care urmează a fi reduse de la 41 la 8 vor fi prefecturile, care însă îşi vor putea păstra puncte de lucru în judeţe. Executivul noilor structuri va fi Consiliul Regional (CR), condus de un preşedinte cu rol de "premier" regional, care va fi ales direct de cetăţenii regiunii. Senatul ar urma să devină o "cameră a reprezentanţilor locali", cu trei domenii de competenţă: dezvoltare regională, politică externă şi fonduri europene.

După modelul Consiliului Economic şi Social (CES), vor fi înfiinţate CES-uri regionale, cu rol consultativ pe lângă CR. Tot spre deosebire de proiectul PDL, în varianta opoziţiei regiunile nu vor avea capitale.

Guvernul central va mai gestiona doar proiectele naţionale. De altfel, guvernul ar urma să mai beneficieze de doar 30% din taxele şi impozitele colectate, 50% rămânând la dispoziţia CR, 20% mergând la judeţe.

Tot spre deosebire de soluţia PDL care se vrea aplicată imediat, printr-un proiect de lege adoptat eventual printr-o nouă angajare de răspundere, USL propune reorganizarea teritoriului în trei etape care ar acoperi integral următoarea legislatură. Prima etapă, care ar urma să se desfăşoare în intervalul 2012-2013, presupune dezvoltarea ministerului menţionat, trecerea de atribuţii şi competenţe de la guvern la judeţe şi revizuirea Constituţiei pentru introducerea regiunii ca nouă structură administrativ-teritorială.

În 2014 ar urma să fie înfiinţate CR provizorii, cu preşedinţi aleşi indirect, de către toţi aleşii locali din regiune, în paralel cu alegerile europarlamentare, în vreme ce de la nivel central se vor desemna membri delegaţi în subordinea preşedintelui CR, cu atribuţii pe domenii de interes. În fine, în 2016, odată cu alegerile locale, cetăţenii îşi vor alege direct noile structuri regionale şi se vor înfiinţa Curţi de Apel regionale.