Ovidiu Creţu: PSD a greşit fundamental strategia pentru municipiul Bistriţa, de aceea s-a pierdut!

Nu am fost un pesedist activ, dar niciodată nu am spus că sunt independent

Rep.: - Cum comentaţi politic rezultatele obţinute de PSD Bistriţa la aceste alegeri locale?

Primar Ovidiu Creţu: - PSD a greşit fundamental, catastrofal, strategia pentru municipiul Bistriţa, de aceea s-a pierdut. A fost o greşeală catastrofală de abordare, şi cu consultanţi de pe la Cluj. De aceea, în prima fază ne-am ales cu doi consilieri, ceea ce n-a avut vreodată PSD-ul. Cert este că am avut rezultate catastrofale. S-au făcut greşeli capitale pe municipiu. A aruncat afară tot ce înseamnă PSD, tot ce s-a clădit pe PSD în municipiul Bistriţa. Au spus noi suntem alţii. Dacă sunteţi noi, atunci sunteţi doi consilieri. Am spus să se meargă pe linia tradiţională, să găsească proiecte pe care nu le-am făcut – precum Piaţa Decebal – mai punem "n" şi avem 11 sau 12 proiecte pe care le prezentăm. „Daţi-mi 12 proiecte, pentru 12 consilieri!”. Cine a votat o listă de 200 de proiecte, cine crede că se fac?

Rep.: - Din cele 11 proiecte ale ultimei campanii, câte aţi realizat?

Primar Ovidiu Creţu: -  Cred că opt, nu am făcut Piaţa Decebal. Mi-e ciudă că nu am putut reabilita piaţa, dar nu am avut linie de finanţare europeană şi nici de la bugetul local.

Rep.: - Revenind la politică, nu a fost bună ideea alianţei?

Primar Ovidiu Creţu: - S-a ascuns PSD-ul pe care s-a construit, lucru pe care-l consider fundamental greşit. Într-adevăr, PSD-ul era blamat, poate nu obţineau 11, poate obţineau numai 8. Dar toată construcţia a fost făcută 12 ani de PSD. Eu nu am fost un pesedist activ, am făcut administraţie, dar niciodată nu am spus că sunt independent. Am spus că sunt primarul tuturor, am venit pe listele PSD, cred în social-democraţie şi mă duc înainte pe această linie. Asta trebuia făcut şi acum. Tot ce a adunat Creţu, Doina Pană etc., s-a aruncat pe geam, la gunoi, „noi suntem noi”. Îmi pare rău că odată cu mine pleacă şi PSD-ul de la Primărie şi nu cred că se va întoarce mai repede de 20 de ani.

Rep.: - Va însemna şi pierderea Consiliului Judeţean peste patru ani?

Primar Ovidiu Creţu: -Da, cred că peste patru ani se va pierde şi Consiliul Judeţean, pentru că Bistriţa dă tonul. Nu se întâmplă în acelaşi an. Când am venit eu la Primărie era Liviu Rusu la Consiliul Judeţean. După patru ani s-a schimbat şi acolo, pentru că Bistriţa dădea voturi pentru PSD pe baza activităţii pimarului. La fel va fi peste patru ani, când Bistriţa va da voturi la liberali, pe baza primarului care face Linia Verde, piste de biciclete, care tot face.

Păcat că ceea ce s-a construit din punct de vedere al social-democraţiei, o doctrină care mie-mi place, se duce.

Comentarii

17/10/20 12:17
Sergiu

Motto:
„Prin incăpătânare omul inteligent nu devine mai inteligent decât este, dar prostul devine cu sigurantă mai prost”.
(Lucian Blaga)
Nu strategia foarte proastă, a organizației politice a PSD, a dus la pierderea alegerilor locale într-un mod de-a dreptul rușinos. Adevăratul motiv al pierderii alegerilor locale de către PSD la Bistrita este tocmai din cauza administratiei catastrofale din timpul celor trei mandate de primar ale lui Ovidiu Cretu. Chiar si lucrurile bune au fost umbrite de greselile impardonabile comise cu incăpătânare de Cretu, care nu a tinut seama de nevoile reale ale cetătenilor si a actionat numai după mintea lui cea proastă. Iată doar două dintre ele.
-Pârtia de ski „Cocos” construită cu 7 milioane de euro, bani din imprumuturi bancare care a functionat de la inaugurare doar câteva zile pe an este cel mai mare esec al administratiei „Cretu”. Si asta nu din cauza greselilor de proiectare cum crede fostul primar. Pârtia „Cocos” este o investitie păguboasă pentru că primarul Cretu s-a incăpătânat să construiască o partie de schi costisitoare inafara domeniului schiabil pe Dealul Cocosului, la altitudinea cea mai joasa din tara, de numai 600 m si in conditiile in care sub aspect climatic zona este total nepotrivita pentru domeniul schiabil din cauza temperaturii medii anuale relativ ridicate, care la Bistrita este de cca 8,3 grade Celsius. Toată lumea stie că zăpada se asterne in functie de altitudine, iar atunci când ninge in pasul Tihuta la 1200 m, la Prundul Bârgăului este lapovită, iar la Bistrita plouă. Incă de la data semnării contractului de executie a pârtiei Cocos, reprezentantul firmei Kranz Eurocenter a tinut să precizeze că: „nu va fi o partie de schi profesionala pentru că diferenta de altitudine nu permite asa ceva, este o partie de recreere pentru incepători”. El a mai adaugat ca nici izoterma zonei nu corespunde domeniului schiabil, precizand ca : „din punct de vedere al schiului, cel mai important parametru este temperatura, stiut fiind că zapadă artificială se produce undeva in jurul temperaturii de minus cinci grade”.
-Ultima prostie a lui Cretu este demararea lucrărilor de construire a unui aqapark pentru pentru care nu exista finantare. Ar fi existat o posibilitate de finantare a investitiei respective cu fonduri guvernamentale, insa incompetentii nu au stiut sa profite de ea. In vara anului 2019, li s-a sugerat schimbarea denumirii proiectului ”Complexului de Agrement Acvatic Aquapark Bistrița” în ”Complex Sportiv Acvatic în Municipiul Bistrița”, pentru a se putea incadra la „Programul Bazine didactice de înot”, devenind astfel eligibil la finantare cu bani de la Compania Națională de Investiții (CNI), inafară de partea de agrement care include toboganele aquatice. Evident, incăpătânatul Cretu nu a vrut să schimbe proiectul si a solicitat in Consiliul Local inceperea lucrărilor la aquaparc prin alocarea a trei milioane lei din bugetul pe aceast an pentru o investiţie evaluată la peste 35 milioane lei. In ritmul acesta investitia poate să dureze 10-15 ani.
Pe de altă parte, parcurile acvative sunt de regulă investitii private, precum „PARADISUL ACVATIC BRASOV” al omului de afaceri Dumitru Ioan Puchianu sau „WATER PARK OTOPENI” al fratilor Robert si Ionut Negoită. Acest lucru era posibil si la Bistrita, dacă Parcul Acvatic ar fi fost gândit in Sărata sau Slătinita unde puteau fi valorificate si izvoarele sărate in scop balnear.
Numai că pe păsunea din Unirea, nici un investitor sănătos la cap nu-si cheltuie banii pe o afacere păguboasă.
Fără indoială, exemplele ar putea continua.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5