Parcul municipal devine Parcul Regele Mihai! La centenarul naşterii Majestăţii Sale, un bust va fi dezvelit la Bistriţa!

La centenarul nașterii ultimului monarh al României, regele Mihai I, municipalitatea bistrițeană intenționează să marcheze data de 25 octombrie prin dezvelirea unui bust al suveranului în Parcul Municipal, dar și prin atribuirea unei denumiri oficiale acestei locații, iar numele REGELE MIHAI ar răspunde dorinței multor concitadini care vor să-i cinstească memoria. Denumiri ca Parcul Carol, Parcul Ferdinand, Parcul Regina Maria... sunt doar câteva exemple din orașe mari care nu-și uită istoria, explică primarul Ioan Turc.

Potrivit acestuia, nu există moment mai oportun pentru bistrițeni de a recunoaște meritele unui fost conducător al statului român, un personaj istoric ce poate fi considerat ultimul exponent al democrației veritabile înainte de experiența comunistă prin care am trecut cu toții ca națiune. De aceea, în ședința extraordinară din 20 octombrie a.c., Consiliul Local al municipiului este invitat să voteze acest proiect de hotârâre.

         Născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, Mihai I a fost fiul principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena a Greciei. Pe linie paternă a fost nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar pe linie maternă a fost nepot al regelui Constantin I al Greciei. Mihai I al României a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei - strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii etc. Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 și între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947.

         După moartea bunicului său, regele Ferdinand I, în 1927, Mihai a devenit rege deoarece tatăl său renunțase la tron în anul 1925 și trăia în străinătate. Însă tânărul rege avea doar 6 ani, astfel că s-a format o regență din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan, regență care a durat până în anul 1930 când tatăl tânărului rege s-a întors în țară.

         Al Doilea Război Mondial a început în anul 1939, iar România Mare săvârșită în timpul regelui Ferdinand I - bunicul regelui Mihai - cu enormele sacrificii ale poporului român în decursul primei mari conflagrații mondiale, a pierdut Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul în anul 1940. La 6 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a abdicat și a părăsit țara, iar Mihai a fost proclamat rege.

Au urmat ani foarte grei în care, din punct de vedere legal, Regele Mihai I nu a avut autoritate deplină, iar războiul, situația politică internă și presiunile din exterior au complicat foarte mult lucrurile.

În anul 1946, regele Mihai a primit din partea Statelor Unite „Legiunea de Merit în grad de Comandant Șef”. În brevetul de decorare semnat de președintele american Harry S. Truman se arată că:

„Majestatea Sa Regele Mihai I al României a dat dovadă de un comportament excepțional de merituos în exercitarea unui serviciu remarcabil pentru cauza Națiunilor Aliate în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste. În iulie și august 1944, Națiunea sa, sub dominația unui regim dictatorial peste care Regele nu avea control, aliindu-se cu agresorii germani, el, Regele Mihai I, a reușit să dea țel, direcție și inspirație forțelor interne, necoordonate până atunci, care se opuneau conducerii dictatorului. În culminarea eforturilor sale, pe 23 august 1944, deși capitala lui era încă dominată de trupele germane, el personal, din propria lui inițiativă, și în completă nepăsare pentru sigurața lui personală, a dat semnalul pentru o lovitură de stat ordonând gărzilor palatului său să aresteze pe dictator și principalii lui miniștri. Imediat apoi, într-o inspirată proclamație către țară adresată la radio, el a declarat țării decizia lui de a scoate România de sub jugul nazist și a chemat Armata să se întoarcă împotriva trupelor germane, și să ucidă, captureze prizonieri sau să-i alunge din țară. Puși în fața acestui frontal și puternic act din partea suveranului lor, răspunsul poporului român și al armatei române a fost imediat și din toată inima, cu rezultatul că, în doar câteva zile, cea mai mare parte a teritoriului României a fost eliberat de sub controlul nazist, și linia principală a rezistenței germane pe frontul de Sud-Est a fost alungat mai mult de cinci sute de kilometri spre Nord-Vest. Prin judecata lui superioară, prin ascuțimea acțiunii sale și prin înaltul caracter al cârmuirii sale personale, Regele Mihai I a adus o contribuție extraordinară la cauza libertății și democrației” (ro.wikipedia.org).

În cele din urmă, printr-o lovitură de stat, Regele Mihai I a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

Exilul regelui Mihai I a început la 3 ianuarie 1948, însă nu a încetat să păstreze legătura cu evenimentele din țară și să pledeze cauza României în lume.

Regelui Mihai I i s-a permis să revină în România abia în anul 1992, pentru a prăznui sărbătoarea Sfintelor Paști în cursul unei vizite, iar în anul 1997 a primit din nou cetățenia română.

Regele Mihai I a murit la data de 5 decembrie 2017 și a fost înmormântat în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.

Referitor la domnia Regelui Mihai, Vlad Georgescu, în lucrarea sa „Istoria românilor de la origini până în zilele noastre”, a enunțat următoarea caracterizare: „Regele Mihai fusese un rege bun, precum bunicul său Ferdinand. Modest și democrat, cu simțul datoriei față de țară, un simț care lipsise tatălui său, ar fi putut ajunge un rege mare, asemenea lui Carol I. A avut însă parte de vremuri tulburi pe care nici un cap încoronat sau om politic nu le-ar fi putut înrâuri. I-a fost dat să asiste la eșecul României Mari și la inaugurarea unui șir de dictaturi străine spiritului său constituțional, străine de asemenea mentalității clasei politice care făcuse România Mare, la 1918” (ro.wikipedia.org).

„Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri” (fragment din discursul pe care Regele Mihai l-a susținut în Parlamentul României în 25 octombrie 2011).

Având în vedere rolul covârșitor pe care Regele Mihai I al României l-a avut într-o perioadă sumbră a istoriei, verticalitatea și echilibrul de care a dat dovadă de-a lungul vieții sale, considerăm că schimbarea denumirii „Parcul municipal” în „Parcul Regele Mihai I” din municipiul Bistrița reprezintă o modestă expresie a aprecierii și recunoștinței față de ceea ce Majestatea Sa a făcut pentru români.