Șapte ani de la plecarea în veșnicie a Regelui Mihai I al României. Monarhiștii bistrițeni îi păstrează vie memoria

În 7 decembrie, s-au împlinit șapte ani de la trecerea la cele veşnice a Regelui Mihai I al României. Monarhiștii bistrițeni i-au adus un pios omagiu, depunând flori și aprinzând o lumânare la statuia Regelui Mihai I al României din Parcul Municipal.

La data de 5 decembrie 2017, a încetat din viață Regele Mihai, ultimul suveran al României. Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea şi al reginei Elena, principesă a Greciei. După decesul în anul 1927 a regelui Ferdinand și în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani. Însă din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, în 1927, de o Regență în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie. Contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de „Voievod de Alba Iulia”. În aceeaşi lună, regina mamă Elena a plecat în exil, iar Mihai a rămas în grija tatălui, unde a urmat cursurile unei şcoli pe care regele Carol al II-lea a organizat-o la Palatul Regal, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 14 ani, sublocotenent în Armata Română. După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost nevoit să cedeze la începutul lui septembrie 1940 , puterea generalului Ion Antonescu.

La 6 septembrie 1940 Carol al II-lea va abdica astfel că prerogativele regale vor fi preluate de către fiului său, Mihai, care va reveni, astfel, la tronul României. Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziție antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial. La 23 august 1944, începând cu ora 22 s-a transmis, la radio „Proclamaţia către ţară”, prin care regele Mihai anunţa "ieşirea țării din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Forțele Aliate. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat, în iulie 1945, cu ordinul Pobeda , una dintre cele mai înalte distincţii sovietice, distincție acordată regelui Mihai pentru „actul curajos” ce a dus spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite”. După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse, până când au devenit simbolice, asta ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova prin care se urmarea abolirea monarhiei și instaurarea regimului comunist în România.

În data de 5 decembrie 2017, la Aubonne în Elveția, fostul suveran s-a stins din viață și a fost înmormântat pe 16 decembrie 2017, în noua catedrală arhiepiscopală din Curtea de Argeș, alături de regina Ana, care fusese înmormântată tot aici la data de 13 august 2016.

Clubul Monarhiștilor Bistrițeni