Părintele Vasile Beni: Să ne ajute Sfântul Ștefan să avem credință care nu tace, iubire care nu urăște și inimă care iartă, chiar și atunci când doare

Dragii și bunii noștri credincioși!
În a treia zi de Crăciun, Biserica a rânduit să fie sărbătorit cel dintâi martir al Bisericii, Sfântul Arhidiacon Ştefan, care în limba greacă înseamnă ,,cel încoronat", ,,cel încununat".
Întâiul mucenic Ştefan este cel care a pus început treptei diaconiei, om foarte înţelept, cu multă frică de Dumnezeu, plin de Duhul Sfânt şi cu o credinţă puternică, a ajuns într-o contradicţie cu alţi iudei păzitori ai Legii Vechiului Testament, care nu reuşeau să-i stea împotriva înţelepciunii sale.
Iudeii acuzatori s-au umplut de ură împotriva Sfântului Arhidiacon Ştefan, a cărui faţă strălucea ca a unui înger şi, scoţându-l, l-au dus într-un loc unde l-au lapidat cu pietre.
Când pietrele loveau trupul său, cerul s-a deschis. Când oamenii îl ucideau, Dumnezeu îl primea. Iar ultima lui suflare nu a fost un strigăt de durere, ci o rugăciune de iertare:
„Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta…”
Ce inimă trebuie să fi avut un om ca să iubească până la capăt! Sfântul Ștefan ne învață că adevărata biruință nu este să trăiești mult, ci să trăiești pentru Hristos, chiar și o clipă, dar până la capăt.
El a murit sub pietre, dar a intrat în veșnicie sub privirea lui Hristos.
Și ne întreabă tăcut: Noi pe cine alegem când ne e greu? Frica sau credința? Răzbunarea sau iertarea?
Să ne ajute Sfântul Ștefan să avem credință care nu tace, iubire care nu urăște și inimă care iartă, chiar și atunci când doare.

Mulţi şi binecuvântaţi ani tuturor sărbătoriţilor!
Pr.Vasile Beni