Poezia lui Gheorghe Mizgan
În anul 2008, la o lansare de carte, alături de Baronul Alexandru Misiuga, l-am cunoscut pe mai tânărul inginer poet și pictor în același timp, în persoana lui Gheorghe Mizgan, alături de care, în timpul care a urmat, am participat la majoritatea manifestărilor culturale, ale burgului, trăind evoluția, în general a culturii, dar mai ales a scriitorilor bistrițeni, remarcând că poeziile unora se înscriu într-un limbaj bine încadrat poetic având o structură cu un abscons suport ingineresc, încadrându-se aici poemele lui Victor Știr, David Dorian și Gheorghe Mizgan, adevărați mușchetari ai poeziei, nelipsiți de la manifestările culturale ale cetății, cu care mă întâlnesc frecvent, în plimbările de seară, pe aleile din zona Casei Andrei Mureșanu, discutând despre literatură, la o cană de ceai în cofetăria Cristina de lângă Blocul Lamă din Bistrița.
Dacă analizăm puțin meandrele poeziei din ultimele decenii, observăm de la distanță o diversificare accentuată a modului de prezentare, în versuri clasice, încă, sub formă de versuri albe, tot mai rar și prozopoezie, tot mai des, dar și haiku şi senryu, față de care Gheorghe Mizgan încearcă aproape toate genurile, începând și înaintea debutului său, literar din anul 2008, în ziarul bistrițean „Răsunetul”, inginerul poet și pictor, se avântă cu mult curaj în vâltoarea poeziei publicând volumele de versuri: Cameleonul cu aripi, Aripi astrale, Tunelul timpului, Dilema clepsidrei, Roua din cuvânt, volumul de poeme haiku şi senryu, Martor pentru gând, ediţie bilingvă româno-franceză, în traducerea prof. Florin Avram, volumul de poeme tanka, Arca tăcerii, ediţie trilingvă (română, franceză, engleză), tradusă în limba franceză de prof. Florin Avram şi în limba engleză de prof. Alina Drăgan, volumul de versuri Ocheanul de catifea, volumul de versuri Piramida tăcerii, volumul de versuri Clepsidra trecerii, ediţie bilingvă româno-franceză, traducere prof. Florin Avram, și ediţie bilingvă româno-engleză, traducere prof. Alina Drăgan.
Proiectul călătoriei sale în geografia poeziei, nu este doar al unui simplu voiajor, ci a unui adevărat cercetător al stilurilor lirice, abordând elegia, oda, epigrama, satira, haiku-ul, senryu, dar și aducând în platoul poeziei noi abordări și chiar inovații pur tehnice, foarte reușite, precum cele din volumul ADN POETIC, unde versurile sale respectă geometria cuvintelor începând cu aceeași literă, construcțiile realizate, pentru întreg alfabetul, au ritmul poeziei și transmit cititorului deosebit de interesante și vibrante mesaje, cu adevărat poetice.
Despre volumul ADN POETIC (Ed. Vatra Veche, Târgu Mureş 2017), Nicolae Băciuţ afirmă că: „ Experimentul lui Gheorghe Mizgan de a crea un alfabet liric sub semnul eufoniei, e îndrăzneţ, pentru că autorul nu şi-a propus doar să pună la încercare dicţionarul, ci şi vibraţia lirică. [...] El ne dă o lecţie despre ceea ce Constantin Noica spune că e o poetă: limba română. Despre potenţialităţi, despre virtuţi. Identifică un ADN nou, cel poetic.” Despre același volum, ADN POETIC, tot Nicolae Băciuţ mai afirmă că...”Gheorghe Mizgan ţinteşte foarte sus”, la care Virginia Brănescu adaugă „acum și reușește”, justificând acest lucru prin premiile primite, dar mai ales prin Certificatul de record național, omologat de către Asociația Cartea Recordurilor, cu însemnele,, ADN POETIC - Prima carte de poeme având cuvinte care încep cu aceeași literă.”, adresând poetului „Felicitări!”, la care mă asociez și eu, dorindu-i mulți ani și noi succese talentatului poet.
Adaugă comentariu nou