Prevenţia, înainte de toate…

Asistenţii medicali din judeţ pot deveni facilitatori într-un program de prevenire a cancerului mamar, în urma unor cursuri de informare menite să-i ajute în popularizarea problematicii în acest domeniu. Depistarea precoce, căci pe aceasta şi pe informarea corectă se axează totul, este ideea de bază într-un proiect derulat din fonduri elveţiene, pentru doi ani, de Clubul Amazoanelor bistriţene, în parteneriat cu o asociaţie de contracepţie din Bucureşti. “Împreună pentru sănătatea sânului” a fost implementat în 2007 în judeţele Mureş, Cluj, Braşov, Constanţa şi Bucureşti, pentru ca acum să se desfăşoare în Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Giurgiu, Tulcea, Călăraşi, Prahova. Importanţa e covârşitoare, dacă ne uităm la situaţiile salvatoare subliniate chiar de iniţiatori: “Noi suntem în viaţă tocmai pentru că am descoperit afecţiunea la timp”, o spune chiar Livia Moldovan, preşedinta luptătoarelor asociate împotriva unei boli de mult prea multe ori fatale.
În România şi în lume, afecţiunea malignă a sânului este cel mai frecvent tip de cancer în rândul populaţiei feminine şi reprezintă principala cauză de deces în rândul acestora. La noi, în fiecare an, aproximativ 6.000 femei se îmbolnăvesc şi peste 3.000 mor din cauza acestei boli.
Cancerul de sân nu este numai o boală ci un grup de boli. El apare atunci când unele celule de la nivelul sânului cresc, se divid fără control şi pot invada ţesutul normal. Celulele canceroase pot migra de la nivelul sânului prin sistemul limfatic sau circulator determinând apariţia metastazelor.
De la pubertate la menopauză, sânii femeilor trec prin multe transformări. Aceste transformări pot include: apariţia unor noduli, durere sau secreţie la nivelul mameloanelor. Vestea bună este că cele mai multe din aceste schimbări sunt normale şi benigne (necanceroase).
Cele mai frecvente modificări benigne ale sânului sunt: chisturile (formaţiuni pline cu lichid), nodulii (noduli de grăsime modificată, rezultaţi în urma unui traumatism, fibroadenoame (tumori de forma rotundă), modificări fibrochistice ale sânului (structură nodulară însoţită de sensibilitate şi durere în anumite perioade ale lunii, secreţii la nivelul mamelonului, durere neciclică la nivelul sânului, durere în zonele învecinate ale sânului. Este important ca femeia să comunice medicului orice modificare care apare şi persistă la nivelul sânilor!
La fel de important pentru o femeie este să ştie de ce manieră trebuie să se investigheze! Adică, dacă are un risc mai mare de a face cancer la sân (sân cu densitate mare la mamografie, primul copil născut după vârsta de 35 de ani, densitate osoasă mare, expunerea la cantităţi însemnate de radiaţii, antecedente în familie de cancer de sân, menopauză după 55 de ani, consumul a mai mult de un pahar de alcool pe zi, folosirea curentă sau recentă a pilulelor contraceptive), dacă are mai puţin de 40 de ani să întrebe medicul dacă este cazul să facă mamografie sau o altă investigaţie, să-şi facă o mamografie pe an începând cu vârsta de 40 de ani, un examen clinic al sânului la fiecare trei ani, începând cu vârsta de 20 de ani şi anual, începând cu vârsta de 40 de ani.
Modificările care trebuiesc semnalate medicului includ: formaţiune tumorală, nodul, zona indurată apărută în masa sânului ori la subraţ; inflamare, căldură locală, modificarea culorii sânului; durere persistentă localizată într-un punct fix; modificarea mărimii sau formei sânului; adâncituri sau încreţituri ale pielii; mâncărime, cruste sau durere în zona mamelonului; înfundarea mamelonului sau a altor părţi ale sânului; secreţii ale mamelonului apărute brusc.
Este foarte important ca, femeia să fie bine informată dar în special, să aleagă un stil de viaţă sănătos, adică: să menţină o greutate normală după menopauză, să practice zilnic exerciţii fizice, să limiteze consumul de alcool precum şi cel al tratamentului cu hormoni de substituţie în menopauză, să menţină alăptarea atunci când este cazul!