Prof. Marieta Abrudean (CNAM): Teoria inteligențelor multiple – un instrument didactic eficient în orele de literatură

Teoria inteligențelor multiple a fost creată de profesorul Howard Gardner de la Universitatea Harvard în anul 1983, pornind de la premisa că nu toată lumea reacționează la aceeași stimuli de învățare, punând astfel sub semnul întrebării felul în care este organizat sistemul educațional la nivel global. Această teorie nu numai că a evoluat într-o știință de sine stătătoare, dar a fost îmbrățișată de profesori și educatori din toată lumea, iar rezultatul aplicării ei dovedește o mai mare implicare a elevilor în actul de învățare, deoarece sunt valorizate abilitățile personale ale acestora.

Astfel, Gardner a teoretizat existența a opt inteligențe distincte, în opinia sa, fiecare  individ este un amalgam unic de abilități și talente, iar capacitatea de memorare sau logică nu sunt singurele elemente implicate în învățare. Unii copii au ureche muzicală excelentă, alții pot să spună povești cu talent sau să redacteze compuneri frumoase și creative, o bună parte dintre ei se orientează cu ușurință în spațiu, alții pot să înțeleagă emoțiile celorlalți dintr-o singură privire, alții sunt interesați să exploreze natura și se dedică unor acțiuni de protejare a mediului, iar unii au o gândire logico-matematică dezvoltată. Așadar, dacă știm să valorificăm tipul de inteligență al elevilor noștri, vom aduce plus valoare actului didactic și un grad de implicare accentuat în învățare. 

Conform teoriei lui Gardner, cele opt tipuri de inteligență sunt:

              1. Inteligenţa verbal – lingvistică reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral, fie în registrul scris.  Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte. Alte caracteristici sunt: memorarea și reproducerea cu ușurință a informației orale sau scrise, capacitatea de a explica anumite noțiuni, talent la dezbateri sau discursuri persuasive, dar și utilizarea umorului în istorisire.

2. Inteligenţa logico – matematică include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri, deprinderea de a emite raţionamente și are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre, raţionează inductiv şi deductiv, are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile, realizează calcule complexe și are gândire ştiinţifică.

3. Inteligenţa vizual - spaţială cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Aceşti elevi pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc.

Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are imaginaţie activă, îşi formează imagini mentale (vizualizează), se orientează uşor în spaţiu, are percepţii corecte din diferite unghiuri, reprezintă uşor grafic prin pictură, desen etc

4. Inteligenţa corporal – kinestezică  include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi tactile. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă îşi poate controla în mod voluntar mişcările corpului, îşi poate programa anumite mişcări ale corpului,  face uşor legătura dintre corp şi minte.

5. Inteligenţa muzical – ritmică  exprimă gradul de sensibilitate la sunet şi capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli.  Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fundamentele acestui tip de inteligenţă. Elevii din această categorie apreciază structura muzicii şi a ritmului, au “scheme” sau “cadre” pentru perceptia muzicii, este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale, recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii, apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor.

6. Inteligenţa interpersonală reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Elevii au  deprinderi de comunicare nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri comune. Elevii din această categorie se recunosc rapid, pentru că lucrează bine în grup, comunică eficient verbal şi nonverbal, sunt sensibili la sentimentele şi temperamentele celor din jur, optează pentru lucruri în cooperare, dau dovada de empatie.

7. Inteligenţa intrapersonală presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare. Elevii din această categorie pot fi recunoscuţi, pentru că au capacitate de concentrare;  au tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare; sunt conştienţi de propriile sentimente; au  abilităţi de gândire, se concentrează uşor, învaţă singuri prin metode individualizate

              8. Inteligenţa naturalistă este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale. Elevii din această categorie se recunosc, pentru că au  dezvoltat simţul de comuniune cu natura;  recunosc şi clasifică elementele naturii; apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii. Aceşti copii vor fi foarte interesaţi de lecţiile de geografie si vor participa activ la desfăşurarea acestora.

                  Toate aceste tipuri de inteligență pot fi valorificate într-un mod eficient și creativ în cadrul orelor de limba și literatura română prin cerințe adaptate textului studiat care exploatează atât cunoștințele dobândite de elevi, conceptele specifice disciplinei, cât și abilitățile acestora de le conecta cu propriile convingeri, principii și valori.

Cum identific tipurile de inteligență ale elevilor?

Această metodă didactică, din punctul meu de vedere, se utilizează cu succes la clasele de liceu, deoarece necesită aplicarea în cadrul unui atelier de două ore consecutive.

La începutul clasei a IX-a, aplic chestionarul de mai jos, prin intermediul căruia, fiecare elev, pe baza scorului obținut în urma răspunsurilor la toate întrebările, își identifică tipul de inteligența dominant. In funcție de scorurile obținute, voi constitui cele opt grupe corespunzătoare celor opt tipuri de inteligențe. Dacă sunt mai mulți elevi care se încadrează în același tip de inteligență, voi încerca să echilibrez grupele, astfel încât să fie aproximativ același număr de elevi în fiecare grupă pe baza următorului scor obținut la chestionar.

CHESTIONAR pentru identificarea inteligenţelor multiple

    Marchează propoziţiile care sunt adevărate pentru tine, încercuind cifra indicată în paranteză:

1. Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)
2. Oamenii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât şi acasă. (6)
3. Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la problemele importante ale vieţii. (7)
4. Îmi place să fiu înconjurat de plante. (8)
5. Când am o problemă caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o rezolv singur. (6)
6. Prefer cărţile/publicaţiile cu ilustraţii multe. (3)
7. Am o voce plăcută. (5)
8. Prefer sporturile în echipă, celor care se practică individual. (6)
9. Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge doar să citesc sau să urmăresc o demonstraţie. (4)
10. Aud întotdeauna o notă falsă. (5)
11. Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2)
12. Adesea mă joc cu animalele. (8)
13. Cred că am o coordonare motrice bună. (4)
14. Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou. (5)
15. Cărţile sunt foarte importante pentru mine. (1)
16. Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare personală ca să aflu mai multe despre mine însumi. (7)
17. Când închid ochii văd adesea imagini clare. (3)
18. Am cel puţin trei prieteni apropiaţi. (6)
19. Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau  din filme.(1)
20. Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi. (2)
21. Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară. (7)
22. Îmi plac jocurile ca Scrabble, anagramele, rebus, integramele etc. (1)
23. Ştiu multe melodii. (5)
24. Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie. (7)
25. Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau acasă singur. (6)
26. Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva văzut de sus. (3)
27. Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe. (3)
28. Fac experimente cu plante şi animale. (8)
29. Fac sport/activităţi fizice în mod regulat. (4)
30. Îmi place să mă distrez, pe mine şi pe alţii, cu rime sau jocuri de cuvinte. (1)
31. Mă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider). (6)
32. Sunt sensibil la culori. (3)
33. Mi-e greu să stau nemişcat mult timp. (4)
34. Pot să socotesc în minte cu uşurinţă. (2)
35. Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor. (8)
36. Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent. (7)
37. Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate la şcoală. (2)
38. Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu când se cântă un cântec. (5)
39. Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în jur. (3)
40. Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau vorbesc. (1)
41. Îmi place să port haine din materiale naturale. (8)
42. Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe. (7)
43. Cele mai multe idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor o altă activitate fizică. (4)
44. Îmi place să joc puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale. (3)
45. Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să joc jocuri video de unul singur. (6)
46. Ascult frecvent muzică la radio, telefon etc. (5)
47. Visez mult noaptea. (3)
48. Ca elev, am învăţat mai uşor la engleză, ştiinţele sociale şi istorie decât la matematică şi ştiinţe. (1)
49. Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure decât într-o staţiune modernă cu multă lume în jur. (7)
50. Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale. (4)
51. Câteodată mă surprind pe stradă fredonând. (5)
52. Mă orientez uşor în locuri necunoscute. (3)
53. Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe panouri decât la peisaj. (1)
54. Mă simt bine în pădure. (8)
55. Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică. (2)
56. Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac. (6)
57. Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. (4)
58. Îmi place să desenez sau să mâzgălesc. (3)
59. Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate, care presupun prezenţa unui număr mare de oameni. (6)
60. Îmi place să fac mici experimente. (2)
61. Pot să răspund la atacuri cu argumente. (7)
62. Cânt la un instrument muzical. (5)
63. La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra. (3)
64. Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice în jur. (2)
65. Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat de alţii. (1)
66. Week-end-ul ideal este o ieşire în natură. (8)
67. Mă simt bine în mijlocul mulţimii. (6)
68. Cred că aproape orice are o explicaţie raţională. (2)
69. Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora. (7)
70. Prefer să-mi petrec timpul liber în natură. (4)
71. Mă interesează progresele din ştiinţă. (2)
72. Sunt foarte bun bucătar. (8)
73. Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu alţii. (4)
74. Viaţa mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica. (5)
75. Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte sau imagini. (2)
76. Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit. (1)
77. Am câteva scopuri importante în viaţă, la care mă gândesc în mod regulat. (7)
78. În camera mea trebuie să fie o floare. (8)
79. Îmi place „Montagne russe” sau alte experienţe fizice asemănătoare. (4)
80. Am mulţi prieteni. (6)

În final, însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi-l în dreptul cifrei corespunzătoare:

1…..;     2…..;    3…..;    4….;     5…..;     6…..;     7…..;     8……

1 - Inteligenţa verbal - lingvistică

2 - Inteligenţa logico - matematică

3 - Inteligenţa vizual - spaţială

4. - Inteligenţa corporal - kinestezică 

5. - Inteligenţa muzical - ritmică 

6. - Inteligenţa interpersonală

7. - Inteligenţa intrapersonală

8. - Inteligenţa naturalistă

Când și cum aplic TIM?

            De regulă, această metodă mai puțin convențională o folosesc pentru a consolida cunoștințele dobândite pe parcursul mai multor lecții, atunci când se încheie studiul unui text literar. La fel de bine se poate aplica și pe text la prima vedere sau se poate raporta la o anumită temă din programa de clasa a IX-a: familia, școala, adolescența, personalități, exemple, modele, confruntări etice și civice etc.

            Indiferent de modalitatea pe care doresc să o abordez, aplic această metodă în cadrul unui atelier de două ore. În prima oră, elevii grupați pe cele opt tipuri de inteligență, vor primi o sarcină de lucru, o cerință adaptată tipului de inteligență pe care îl reprezintă. Fiecare cerință este atent gândită pentru a respecta specificul fiecărui inteligențe prin raportare la textul studiat sau la prima vedere. Răspunsurile le vor formula inițial pe o ciornă, apoi vor lucra pe o foaie de flipchart, astfel încât în ultimele 15-20 minute din ora a doua, produsele muncii lor să fie prezentate în ordinea în care termină fiecare grupă și expuse.

            Exemple de cerințe:

Textul literar “Memoriile unui motan calator”, de Hiro Arikawa

 La ultima temă pe care am abordat-o în acest an școlar “Personalități, exemple, modele”, la clasa a IX-a,  unul dintre textele selectate a fost romanul lui  Hiro Arikawa din mai multe motive: permite elevului o lectură facilă, este ofertant în valori morale și culturale (prietenia, educația, familia, cunoașterea, grija față de animalul de companie, curajul, bunătatea etc) oferind modele de atitudini, comportamente și reacții în momente critice de viață și reușește să atingă cel mai important scop al unui text, să trezească emoție, multă emoție prin scrierea rafinată care îmbină în mod echilibrat diferite tipare textuale. Evident că lectura textului este verificată anterior acestui atelier printr-un test de lectură.

1. Cum se numește motanul și care este semnificația numelui său?
2. Ce vârstă are Satoru și ce studii a făcut?
3. Câți ani au petrecut împreună cei doi?
4. Prietenul său, Kosuke, are probleme cu soția sa. Din ce cauză?
5. Care este relația lui Kosuke cu tatăl său?
6. Cum a ajuns primul motan, Hachi, la familia lui Satoru?
7. Ce suvenir i-a luat Satoru tatălui său din excursie? Ce a intenționat să-i ia mamei sale?
8. In timpul excursiei cu școala, Satoru a trebuit să se întoarcă mai repede acasă. Din ce motiv?
9. De ce trebuie să se despartă de Hachi, primul său motan?
10. Yoshimire se supără pe noua dirigintă. De ce?
11. De ce Yoshimire locuiește cu bunica lui?
12. Ce club frecventează Satoru și Yoshimire la școală?
13. Care este ultima călătorie făcută de Satoru și Nana?
14. Cine este Noriko și ce rol are în viața lui Satoru?
15. De ce Satoru nu le-a spus prietenilor săi că este bolnav?
16. Care este finalul textului?
17. Prin ce este Satoru un model de bunatate și de curaj?
18. In ce măsură această carte ilustrează valoarea prieteniei?

Fiecare răspuns la cele 18 întrebări are 0,5 puncte, deci 9 puncte, la care se adaugă punctul din oficiu.

            De fapt, testul de lectură este primul pas al demersului didactic care vizează studiul unui text literar, elevii fiind notați și astfel sunt motivați să citescă textul. Consider că reușita și eficiența aplicării acestei metode în orele de  literatură este corelată de lectura atentă și asumată a tuturor participanților la activitate.

            După ce textul este descifrat, analizat, comentat prin diverse tehnici și corelat cu experiențe personale și culturale, proiectez și organizez atelierul care presupune valorificarea inteligențelor multiple ale elevilor mei.

             La textul precizat mai sus, “Memoriile unui motan călător” de Hiro Arikawa, am formulat următoarele cerințe, pentru fiecare grupă:

1. Inteligenţa verbal-lingvistică: Creaţi un monolog interior al lui Satoru prin care acesta justifică faptul că preferă să-și tăinuiască boala.
2. Inteligenţa logico-matematică: Reprezentaţi matematic/ fizic sau chimic relaţia dintre Satoru și Nana, evidenţiind modificările suferite de aceasta pe parcursul acţiunii.
3. Inteligenţa vizual-spaţială: Realizaţi un afiş publicitar pentru lansarea acestei cărți la noi în școală.
4. Inteligenţa muzical-ritmică: Alegeţi una/ două secvenţe din roman şi imaginaţi-vă ce instumente muzicale/ ce melodii le-ar putea ilustra din punct de vedere auditiv.
5. Inteligenţa corporal-kinestezică: Interpretați o secvenţă din operă, provocându-i pe ceilalţi să o recunoască.
6. Inteligenţa naturalistă: Prezentați câteva secvențe din roman în care este descrisă plastic natura.
7. Inteligenţa interpersonală: Analizați relația dintre om și animalul său de companie, așa cum reiese din relatarea motanului.
8. Inteligenţa intrapersonală: Prezentați modul în care reușește Kosuke să repare relația cu soția sa, dând astfel dovadă de maturitate emoțională.

De ce utiliz TIM în cadrul orelor de limba română?

Teoria inteligențelor multiple poate fi valorificată cu succes ca metodă interactivă de învățare în  activitatea didactică la orice disciplină școlară contribuind la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ-participativ şi o reală valoare formativă asupra personalităţii elevului.

Fiind o metodă interactivă, are multiple implicații și beneficii educaționale:

• transformă elevul într-un actor, participant activ în procesul învățării, pregătit să-și însușească cunoștințele prin efort propriu, devenind parte activă a propriei transformări și formări, generată de cunoaștere;
•  contribuie la dezvoltarea unor competențe intelectuale și sociale transferabile în diferite contexte formale sau informale datorită interacțiunile verbale și socio-afective nemijlocite dintre elevi;
• valorizează schimburile intelectuale și verbale, mizând pe o logică a învățării care ține cont de opiniile elevilor și valorifică originalitatea și creativitatea acestora;
• formează și dezvoltă responsabilitatea individuală și colectivă prin angajarea intensă a elevilor în realizarea sarcinilor și prin atitudinea deschisă, activă, bazată pe inițiativă personală

Fiind o metodă care se centrează pe  comunicare, prin colaborarea între profesor și elevi, dar mai cu seamă între elevii organizați în microgrupuri, conform criteriului specific acestei teorii, se produce confruntare de idei, se formulează opinii şi argumente, se creează situații de învățare centrate pe implicarea directă şi activă, dar și  pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor.

Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susţinut şi înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învăţare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conştiente şi active.

Bibliografie

1. Gardner, H.  -  Inteligenţe multiple. Noi orizonturi. (traducere de Nicolae Damaschin), Bucureşti: Editura Sigma, 2006

2..Mitrofan, N.; Mitrofan, L. (2005) - Testarea psihologică. Inteligenţe şi aptitudini, Iaşi, Editura Polirom, 2005

3. Stănculescu E.  - Teoria inteligențelor multiple. Universitatea din București. In: Revista de psihologie Nr 3-4, 2006

4. https://revistaprofesorului.ro/teoria-inteligentelor-multiple/

Marieta Abrudean – prof. de limba și literatura română

Colegiul Național “Andrei Mureșanu”, Bistrița