Proiectanţi buni doar la… deşeuri

Legislativul local năsăudean, întrunit în şedinţa extraordinară spre sfârşitul săptămânii trecute, s-a aflat în faţa unei probleme cu multe puncte de întrebare privind soluţionarea acesteia fără efecte negative asupra cetăţenilor şi chiar a oraşului, mai exact a reţelei de utilităţi (apă, electricitate, gaze naturale, telefonie, canalizare etc .).

Este vorba despre adresa ST 969/5881/06.10.2011 a Consiliului Judeţean, unitatea de implementare a Proiectului de management integrat al deşeurilor solide, prin care, aşa cum spunea viceprimarul Ovidiu Maghiar, s-a comunicat faptul că a fost revizuit studiul de fezabilitate privind platformele de colectare a deşeurilor din oraş. În acest sens, au fost prevăzute pentru oraşul Năsăud 70 de platforme gospodăreşti cu 158 de containere semiîngropate: 3 platforme cu câte 4 containere, 12 platforme cu câte 3 containere şi 55 platforme cu câte 2 containere pentru hârtie şi plastic la locuinţele individuale, iar gunoiul mixt (menajer) se va colecta în pubele de 120 l.

În urma studierii posibilităţilor de amplasare a punctelor gospodăreşti în oraşul Năsăud şi în localităţile componente – Luşca şi Liviu Rebreanu – de către o echipă a administraţiei locale, au fost identificate un număr de 58 de platforme posibil de amplasat, astfel:

- în Liviu Rebreanu – 5 platforme cu câte 2 containere

- în Luşca – 5 platforme cu câte 2 containere;

- în Năsăud, zona case – 20 platforme cu câte 4 containere, din care: 2 containere pentru mixt şi 2 containere pentru colectare selectivă;

- la instituţiile subordonate Consiliului Local – 14 platforme cu câte 3 containere.

Aceste 58 de platforme gospodăreşti cu cele 158 de containere, nu acoperă necesarul pentru oraş, a fost concluzia echipei primăriei, alte aplasamente pentru platforme nefiind posibil de găsit, respectându-se regulile impuse.

Pentru a se informa despre rezultatele şi eficienţa acestui proiect privind amplasarea de platforme cu containere semiîngropate, o delegaţie a Primăriei oraşului Năsăud a vizitat punctul gospodăresc experimental, cu 4 containere semiîngropate instalat în municipiul Bistriţa, lângă Sala Polivalentă. Ceea ce au văzut nu a fost pe placul lor, constatând următoarele disfuncţionalităţi şi neajunsuri:

- instalarea necesită săpături în pământ de 1,83 metri care poate afecta reţeaua de utilităţi a urbei;

- ridicarea sacilor cu deşeuri din container necesită utilizarea unei macarale cu braţe articulate montată pe autogunoieră şi calată pe sol, cu un spaţiu de manevră de 4,5 m pe înălţime;

- la ridicarea sacilor plini cu gunoi mixt (menajer) se emană un miros greu de suportat care afectează o zonă de cel puţin 20 de metri;

- sistemul de închidere al sacului la partea inferioară este neetanş (legat cu un şnur), lucru care permite scurgerea fracţiunii lichide în container, în raza de acţiune a macaralei şi în vehiculul de transport;

- prin deschiderea sacului cu deşeuri pe la partea inferioară, întreaga cantitate – în volum de 3 mc, se goleşte în cuva autogunoierei care are o capacitate de numai 1 (un) metru cub, restul deversându-se pe margini…;

- în cuva containerului se adună fracţiunea lichidă, care impune: vidanjare, spălare şi dezinfecţie cu mijloace suplimentare…;

- cetăţenii mai grăbiţi, dar nepăsători, au aruncat sacii cu gunoi menajer în imediata vecinătate a platformei, în loc să-l introducă în sofisticatele containere…

Se adevereşte (şi de această dată) că proiectantul acestui „Proiect de management integrat al deşeurilor solide” nu şi-a văzut decât propriul interes, neinteresând ceea ce se întâmplă pe teren, adică „în practică”. Tot atât de scurţi la minte se dovedeşte a fi fost şi cei care au aprobat un astfel de proiect tâmp. Dar, nu ne mai miră nimic deoarece suntem lămuriţi de capacitatea intelectuală a unora care, fiind în funcţii înalte, iau decizii după cum este „plicul” sau „buzunarul” de burduşite… soarta plebei, a tălpii ţării, fiind lăsată în voia vântului. De ce să simplificăm lucrurile când le putem complica peste măsură?!