„Proza scurtă în tranziţie”, la Vatra. Şi doi bistriţeni

Dosarul tematic al revistei Vatra (nr. 8-9/ 2014) se intitulează Proza scurtă în tranziţie şi ocupă jumătate din totalul paginilor acestei ediţii, adică, 96. „Cele cinci secţiuni ale dosarului tematic, ne spune Cristina Timar în Argumentul său, încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra evoluţiei genului scurt, pornind de la răspunsurile prozatorilor, trecând prin retrospectiva semnată de Alex Goldiş, făcând apoi un mic excurs prin anii '80, când Vatra s-a aflat în avanpostul promovării prozei scurte, prin cele două articole semnate de doi membri marcanţi ai redacţiei, care au cunoscut direct şi au promovat fenomenul în paginile Vetrei (Cornel Moraru, cu studiul Nevoia de proză scurtă şi Dan Culcer, cu studiul Cultivarea prozei scurte la Vatra), făcând un popas mai lung apoi, prin comentarii critice, asupra a douăzeci de volume de proză scurtă şi încheindu-se cu „mostre” inedite de proză scurtă.”
Printre cele douăzeci de volume de proză scurtă puse sub lupa criticii se află şi Scorpionul galben al lui Radu Ţuculescu, apărut la Editura Charmides, 2013, iar cel care „taie în carne vie” este Andrei Moldovan. După ce îşi dă şi dumnealui cu părerea despre tema aflată în dezbatere, ne spune nouă, cititorilor, că volumul cu pricina conţine şapte povestiri, care au fost scrise în perioada 1974-2013. Iată-le, în ordine cronologică: 1974, Dispariţia violonistului, Mapa sau Blândul Ben, Iubiţi-mă chiar dacă put, Scorpionul galben, Viaţa într-o rochie de bal şi, în sfârşit, Neliniştea nopţii. Le disecă, pe rând, ca să ne spună ce hram poartă fiecare, aşa cum procedează el de fiecare dată, adică, profesionist, pentru ca, în final, să conchidă: „Azi, însă, vedem că proza autorului Scorpionului galben are capacitatea să iasă din imediat şi să dobândească semnificaţii general-umane, fără să rămână cantonată în realitatea imediată care a generat-o. Este un atribut al artei veritabile. Totodată, existenţa unor registre stilistice atât de diferite, nu ca o devenire, ci marcând o bogăţie a resurselor creative, relevă un prozator important, în stare să confere oricând prospeţime scrierilor sale.” Cronica lui Andrei Moldovan se intitulează: Ipostaze ale lui Radu Ţuculescu.
La rubrica „minirecenzii”, ne întâlnim, bucuroşi, cu un alt bistriţean: Claudiu Gaiu, care pune şi el sub lupa lui patru volume: Mirel Bănică, Nevoia de miracoil. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Polirom, Iaşi, 2014; Michael Watzer, Revoluţia sfinţilor. Un studiu despre originea politicii radicale. Traducere de Ciprian Şiulea, Tact, Cluj, 2013; Immanuel Wallerstein, Pentru a înţelege lumea. O introducere în analiza sistemelor-lume. Traducere de Ovidiu Ţichindelean, Idea Design & Print Editură, Cluj, 2013; Leonardo Boff, Etica da vida. A nova centralidade, Record, Rio de Janeiro, 2009.
Despre primul volum (că nu putem, din păcate, vorbi despre toate cele patru), recenzentul spune, printre altele: “Mirel Bănică e un scriitor al organicităţii maselor de oameni, al regrupărilor spontane şi aglutinărilor forţate, al schimburilor de pomeni şi păreri la ceas de seară, al mirosurilor aşteptării miilor de drumeţi adunaţi de relicvele binecuvântate. E în acelaşi rimp un critic al privirii mass-media care ratează ansamblul în căutarea detaliului răvăşitor, copleşitor, moralizator şi batjocoritor.” Oricum, revista merită citită din scoarţă în scoarţă!