PSD Bistriţa a lansat dezbateri cu sindicatele, ONG-uri, asociaţii sportive şi Consiliul Judeţean al Tinerilor
Deputatul Daniel Suciu, preşedinte executiv interimar al PSD Bistriţa, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Organizaţia Municipală a lansat o serie de întâlniri cu toate sindicatele din judeţ, în prima fază fiind invitate cele din mediul privat. Una din discuţii a vizat acordarea voucherelor de vacanţă în mediul privat, dar şi alte probleme cu care se confruntă mediul privat.
„Împreună cu Camelia Tabără, Bogdan Ivan, Andrei Kozuk am început întâlniri cu toate sindicatele din judeţ şi din municipiul Bistriţa. (...) Ne-am asumat responsabilitatea de a prelua orice propunere pe care ei o consideră necesară în sprijinul şi ajutorul muncitorilor care fac economia să se mişte. Pentru relaţia cu sindicatele îi mulţumesc doamnei Camelia Tabără care a mijlocit aceste întâlniri. În perioada următoare intenţionăm să ne întâlnim cu toate ONG-urile şi asociaţiile sportive. De acest lucru se va ocupa Alex Bria, Marius Bor, Ionel Burduhos şi Virgil Rus. Cred că din greşeala noastră şi dintr-un fals sentiment de adversitate, probabil din ambele părţi, am neglijat o relaţie normală dintre un partid politic şi ONG-uri. Vrem să ne întâlnim cu absolut toate ONG-urile şi orice propunere pe care o consideră oportună o vom promova ca iniţiativă legislativă sau în proiectele de hotărâre din Consiliul Local”, a explicat deputatul Suciu.
Răzvan Bărbos şi colegii tineri se vor ocupa de un concurs de proiecte – inclusiv la nivelul liceenilor – pentru bugetarea participativă, mizându-se pe alocarea a 5% din bugetul de venituri proprii al municipiului Bistriţa pentru proiecte propuse de societatea civilă, în special de tineri. De asemenea, vor fi organizate întâlniri şi cu Consiliul Judeţean al Elevilor, toate acestea după perioada examenelor naţionale.
Universitarul Raul Gălan se va ocupa de „Dialogurile stângii” prin care se va arăta „ceea ce înseamnă cu adevărat stânga şi PSD în municipiul Bistriţa”. „Vom face dialoguri cu tineri, mai puţin tineri, cu zona de business. Prezentăm ce înseamnă stânga, ce vrem şi ce susţinem noi, PSD, în Bistriţa. Nu suntem nici comunişti. Am plătit nemeritat pentru nişte etichete pe care vrem să le înlăturăm”, a menţionat liderul PSD Bistriţa.
Nu în ultimul rând, împreună cu Asociaţia „Împarte bucurie”, în coordonarea secretarului PSD Bistriţa, Viorel Inţa, se va realiza prima colecţie de istorie orală multimedia. „Ne dorim să spunem răspicat că acest oraş s-a construit prin munca celor care au azi părul mai alb. Va fi un demers de intervievare a 100 de seniori ai municipiului Bistriţa, povestea fiecăruia fiind povestea oraşului nostru, încă din perioada comunistă, din 1968. Această colecţie va fi donată Muzeului Judeţean şi Bibliotecii Judeţene”, a mai spus Daniel Suciu.
Citiţi şi:
- ANA DRAGU: APEL – 7 MĂSURI ESENȚIALE
- Deputatul Cristina Iurişniţi: Semnaţi petiţia Revoluţia copiilor- dreptul la terapie şi servicii sociale!
- Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, marcată la Bistriţa. Preşedintele Moldovan: Voi uza de pârghiile legale pentru a oferi o şansă la viaţă normală acestor copii
- Consumul de droguri în rândul elevilor, pe agenda Consiliului Judeţean! Simplificarea legislaţiei, caravane de informare, achiziţia de aparate Drug Test, printre soluţiile enunţate
- Întâlnirea ONG-urilor din Bistrița
Comentarii
Motto:
„Cu stânga nici cruce nu poți să-ți faci, dar să conduci o țară!”
(Petre Țuțea)
Ca să-si mai steargă din păcate, PSD-ul lanseaza „Dialogurile stângii” prin care vrea să arăte „ceea ce înseamnă cu adevărat stânga şi PSD în municipiul Bistriţa”. Afirmatia că PSD-istii nu sunt comunisti si ca au plătit pentru nişte etichete pe care nu le-au meritat nu se sustine cu fapte.
Dimpotrivă, PSD-ul este urmasul PCR-ului si nu un partid de stânga in adevaratul sens al cuvantului. Adevarata stângă se revendică de la principiile filosofice trasate de exponenții perioadei iluminismului, anume: Montesquieu (care a promovat idea separației puterilor în stat), J. Locke ori J.J. Rousseau. Aceștia, în frunte cu Rousseau, considerau că omul prin natura sa spirituală este bun, deci perfectibil. Însă sistemul societal în care acesta se formează îi viciază natura și acțiunile, deci nu îi este favorabil. De-a lungul istoriei, aripa stângă a spectrului politic s-a preocupat de partide inerente familiei socialiste, ivite la finele secolului trecut. Principiile doctrinare după care stângă se ghidează în actul politic sunt: dreptatea socială, egalitatea, libertatea și reforma/schimbarea. Pe de altă parte, a avea o gândire de stânga nu înseamnă să te opui proprietății private, libertăților cetățenești ori diferențelor între clasele sociale ( săraci, pătura medie, bogați). In cei 30 de ani de la revolutie. PSD-ul nu a dovedit nimic dintoate astea. Dimpotrivă, a promovat clientelismul, coruptia si hotia, ceea ce a dus la formarea unei categorii de baroni locali care sunt o frână in calea progresului social.
Pe de altă parte, suporterii dreptei politice, de-a lungul istoriei, au militat frecvent pentru conservarea statu-quo-ului, astfel făcând apel la ordine, echilibru, morală și tradiție. În raport cu viziunea optimistă a stângii politice, dreapta se mișcă într-un perimetru mai pesimist cu privire la natura umană. Ca sistem filosofic, dreapta nu pornește de la ideea că omul este obligatoriu îndreptat spre rău, ci consideră că ceea ce poate încolți în sine poate constitui un pericol constant. Așa cum am enunțat în rândurile anterioare, principiile după care dreapta se ghidează pe firmamentul politic prezent sunt cele de morală, familie, ordine, Liberalismul fiind un exponent centripet al acestei gândiri politice. Liberalismul, ca sistem rațional în politică, poate fi explicat din două puncte de vedere: economic și politic. Astfel că, economicește, liberalismul se conturează logic prin suportul oferit economiei de piață și pachetului de inițiative private. În acest context, spre deosebire de libertarieni, liberalismul nu privește/nu implică doctrina corporatismului, capitalismul sălbatic, concurența neloială ori statul minimal. Fiindcă am amintit de statul minimal, formulă îndelung reverberată pe sticlă, consider că se necesită o clarificare a ideii: La rigoare, statul minimal este acea entitate națională care nu prezintă tendințe de imixtiune pe piața economică internă și în sectorul educației, limitându-și controlul la păstrarea ordinii și echilibrului în societate.
Motto:
„Cu stânga nici cruce nu poți să-ți faci, dar să conduci o țară!”
(Petre Țuțea)
Ca să-si mai steargă din păcate, PSD-ul lanseaza „Dialogurile stângii” prin care vrea să arăte „ceea ce înseamnă cu adevărat stânga şi PSD în municipiul Bistriţa”. Afirmatia că PSD-istii nu sunt comunisti si ca au plătit pentru nişte etichete pe care nu le-au meritat nu se sustine cu fapte.
Dimpotrivă, PSD-ul este urmasul PCR-ului si nu un partid de stânga in adevaratul sens al cuvantului. Adevarata stângă se revendică de la principiile filosofice trasate de exponenții perioadei iluminismului, anume: Montesquieu (care a promovat idea separației puterilor în stat), J. Locke ori J.J. Rousseau. Aceștia, în frunte cu Rousseau, considerau că omul prin natura sa spirituală este bun, deci perfectibil. Însă sistemul societal în care acesta se formează îi viciază natura și acțiunile, deci nu îi este favorabil. De-a lungul istoriei, aripa stângă a spectrului politic s-a preocupat de partide inerente familiei socialiste, ivite la finele secolului trecut. Principiile doctrinare după care stângă se ghidează în actul politic sunt: dreptatea socială, egalitatea, libertatea și reforma/schimbarea. Pe de altă parte, a avea o gândire de stânga nu înseamnă să te opui proprietății private, libertăților cetățenești ori diferențelor între clasele sociale ( săraci, pătura medie, bogați). In cei 30 de ani de la revolutie. PSD-ul nu a dovedit nimic dintoate astea. Dimpotrivă, a promovat clientelismul, coruptia si hotia, ceea ce a dus la formarea unei categorii de baroni locali care sunt o frână in calea progresului social.
Pe de altă parte, suporterii dreptei politice, de-a lungul istoriei, au militat frecvent pentru conservarea statu-quo-ului, astfel făcând apel la ordine, echilibru, morală și tradiție. În raport cu viziunea optimistă a stângii politice, dreapta se mișcă într-un perimetru mai pesimist cu privire la natura umană. Ca sistem filosofic, dreapta nu pornește de la ideea că omul este obligatoriu îndreptat spre rău, ci consideră că ceea ce poate încolți în sine poate constitui un pericol constant. Așa cum am enunțat în rândurile anterioare, principiile după care dreapta se ghidează pe firmamentul politic prezent sunt cele de morală, familie, ordine, Liberalismul fiind un exponent centripet al acestei gândiri politice. Liberalismul, ca sistem rațional în politică, poate fi explicat din două puncte de vedere: economic și politic. Astfel că, economicește, liberalismul se conturează logic prin suportul oferit economiei de piață și pachetului de inițiative private. În acest context, spre deosebire de libertarieni, liberalismul nu privește/nu implică doctrina corporatismului, capitalismul sălbatic, concurența neloială ori statul minimal. Fiindcă am amintit de statul minimal, formulă îndelung reverberată pe sticlă, consider că se necesită o clarificare a ideii: La rigoare, statul minimal este acea entitate națională care nu prezintă tendințe de imixtiune pe piața economică internă și în sectorul educației, limitându-și controlul la păstrarea ordinii și echilibrului în societate.
Adaugă comentariu nou