Reorganizarea administrativă şi descentralizarea. Radu Moldovan: M-am oferit să fac un proiect pilot. Putem reduce cheltuielile cu atâtea instituţii pe care nici eu nu le ştiu

Prezent la Bistriţa, preşedintele PSD Marcel Ciolacu a spus că este pentru reorganizarea administrativă, la fel ca Vasile Dâncu, însă acest lucru va fi posibil după 2024.
La rândul lui, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a declarat că este mai complicat cu reorganizarea administrativă, dar că s-a oferit să facă un proiect de descentralizare pilot în judeţul nostru.

"Descentralizarea ar îmbunătăţi serviciile publice în multe domenii, acolo unde administraţia locală a arătat că poate fi mai performantă decât administraţia centrală. Putem reduce cheltuielile cu atâtea instituţii pe care nici eu nu le ştiu, spre exemplu, la Ministerul Muncii o sigură Direcţie de muncă şi solidaritate socială, nu cu patru directori generali, opt adjuncţi şi aşa mai departe. Putem face performanţă. La fel la Ministerul Agriculturii unde instituţiile sunt triple. Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport trecând la Clubul Gloria ar putea funcţiona cu 3 persoane, mult mai eficient, nu cu 24, iar Clubul Sportiv Municipal la Primărie. Ar fi finanţate mai bine şi performanţa ar fi mai mare", a declarat Radu Moldovan.

Comentarii

13/08/22 16:22
Vizitator

Marcel Ciolacu nu este un politician serios. El se schimbă după cum bate vântul. Prin luna mai, Ciolacu cerea modificarea Constituției României sustinând că societatea așteaptă o constituție modernă, iar cu o majoritate de peste 65% în Parlament avem puține scuze dacă vom rata din nou. Acum referitor la reorganizarea administrativă acelasi Ciolacu a uitat ce a spus acum 3 luni si sustine prosteste că nu schimbi regulile in timpul jocului. Care joc?
Dacă nici acum, când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR cu o majoritate parlamentară de peste 70%, nu are curajul să facă reformele interne atât de necesare si să renunte la centralizarea excesivă care a devenit o frână în calea progresului economic, atunci când?!
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de "regiune" in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de "judet" prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum acesti indivizi lamentabili.

14/08/22 11:59
Sergiu

Motto:
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”
(Ion Luca Caragiale- O scrisoare pierdută)

Curat Caragiale! Radu Moldovan vrea descentralizare dar fără reorganizare administrativă, ceea ce nu-i posibil. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Asadar, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5