Revista „Discobolul” îl omagiază pe Pavel Dan

Nr. 238-239-240 (octombrie – noiembrie – decembrie/ 2017) al revistei „Discobolul”, care apare la Alba Iulia, avându-l ca redactor-șef pe Aurel Pantea, secretar de redacție Gabriela Chiciudean, iar redactori pe: Ion Buzași, Ioana Cistelecan, Cornel Nistea, Mircea Stâncel și Adriana Teodorescu, are 337 de pagini. În ea semnează critici de notorietate sau în curs de devenire ca: Gheorghe Grigurcu, Ion Pop (cu o continuare din nr. anterior, „Un dosar avangardist”), Al. Cistelecan („Muzicuță – Cornelia Buzdugan Hașeganu”), Nicolae Oprea („Proza moravurilor contemporane”), Iulian Boldea („Polifonia traumei: Liviu Ioan Stoiciu”), Ion Cuceu („Studiile dedicate mitologiei populare românești”), Ioana Cistelecan („Poemul cuticular”), Simona-Grazia Dima („Călătorie spre sens”), Iulian Chivu („Index Omnium Commemoris”), Monica Grosu („Poezia lui Dumitru Ichim într-un eseu monografic”), Rodica Gabriela Chira („Blanca, o altă oglindă”), Anabella Graur („Alte însemnări din subterană”), Angela Nache-Mamier („Tempouri poetice și ritmuri cardiac-muzical-erotice”), Mircea Popa („O carte catastrofală: viața romanțată a lui Al. Macedonski”, scrisă de liderul Ligii Scriitorilor, Al. Florin Țene), Monica Grosu („Iubirea aleargă pe străzi cu sens unic”), Mihai Pascaru („Modernitatea tendențială”), Sonia Elvireanu („Ion Vinea, Răsfățatul vitregit”), Adina Curta („Ascultă și dezleagă o babă nevinovată”), Cornel Nistea („Un roman al Iuliei Cubleșan”), Mircea Stâncel scrie despre poezia lui Ștefan Augustin Doinaș, Ion Gheorghe și Andrei Mocuța, Ion Buzași despre „Poetul Câmpiei Ardelene: Ion Moldoveanu”, Sonia Elvireanu despre prozatorul Florin Toma, un eseu interesant scrie Iosif Zoica despre „Cumințenia artistului la Judecata de Apoi a Pământului”, Daniela Pănăzan despre „Marile sărbători creștine în poezia lui Dumitru Ichim”; cu ocazia împlinirii a 110 ani de la nașterea lui Mircea Eliade scriu: Elena Danciu („Religo, religare, renegare”), Simona Pârvu („Huliganii lui Mircea Eliade între nonconformism și ratare”), Sorina Jurj („Un altfel de Eliade” și Petru Adrian Danciu („Eu și Mircea Eliade”); despre noi deschideri interpretative la opera lui Ion Creangă scrie Constantin Cubleșan, iar la rubrica „Memoriale”, Mircea Popa scrie despre prof Olimpiu Boitoș, „o victimă a comunismului”; Mircea Decean își continuă textul din numărul anterior „Răsplata pentru binele făcut celorlalți”, iar Gabriela Feceoru cu un pending/în așteptare; la rubrica „Aniversări”, același Mircea Popa scrie despre viața și opera criticului băimărean Gheorghe Glodeanu la 60 de ani; Ladislau Daradici scrie despre viața și opera lui Eugen Evu (1944-2017), iar Sonia Elvireanu traduce în franceză câteva poeme de Marian Drăghici; la rubrica „Thalia” scriu: Roxana Pavnotescu și Cristina Smadea; la rândul lor, Costa Roșu, Ionela Mengler și Alina Iorga Knezevici scriu despre: „Simpozionul Internațional Banatul – Trecut Istoric și Cultural, Banatul – Istorie și Multiculturalitate”; la rubrica „Archaelogica”, Vasile Moga scrie despre „Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, iar la rubrica „Varia” sunt prezentate numerele recente din „Apostrof”, „Luceafărul de dimineață”, „Vatra” și „Banchetul”; poezie publică: Kocsiș Francisko, Leo Butnaru, Silviu Dachin, Nicolae Silade, Nicoleta Bărbat, Mirela Rusan, Diana Adriana Matei, Luminița Zaharia, Felicia Colda, Ana Podaru, Maria Ieva, Brândușa Palade și Miron Țic, iar proză Mihai Pascaru și Nicoleta Bărbat.
Circa un sfert din acest număr îl ocupă paginile dedicate aniversării a 110 ani de la nașterea prozatorului Câmpiei Transilvane, Pavel Dan. Criticul Ion Vlad publică Prefață la Pavel Dan, „Ursita”, care conţine nuvele, opinii critice, pagini de jurnal, corespondență, o cronologie în imagini, indici”, ediție îngrijită de Aurel Podaru, (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2017). La rândul său, Constantin Cubleșan, în articolul „Pavel Dan – o nouă antologie”, apreciază „strădania criticii și istoriei literare transilvănene de a impune în conștiința publicului și a contextului literar național numele și opera lui Pavel Dan” prin edițiile și studiile semnate de-a lungul timpului de: Ion Chinezu, Eugen Ionescu, Florian Potra, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Sergiu Pavel Dan, B. Elvin, Gheorghe Zarafu, Nicolae Florescu, Mircea Braga, Victor Cubleșan, Ion Buzași, Aurel Podaru etc., și monografiile scrise de: Monica Lazăr (1967), Ion Vlad (1977), Constantin Cubleșan (2007), Gabriela Chiciudean (2007), Petru Poantă și Victor Cubleșan (2007), Valentin Vișinescu (2007). Criticul clujean scoate în evidență contribuția „cu totul aparte” a conjudețeanului nostru, Aurel Podaru, în promovarea operei lui Pavel Dan prin realizarea, în 2012, a primei ediții critice, integrală, a operei lui Pavel Dan, „Opere I-III”, cu un amplu studiu semnat de Andrei Moldovan, a Asociației Culturale „Pavel Dan”, în 2014, a Colocviilor „Pavel Dan”, începând cu același an (2014), a revistei „Paveldaniștii” și a recentei antologii din opera prozatorului, „Ursita”, „cea mai sintetică dar și cea mai bogată în conținutul documentar”. În această revistă, mai scriu despre Pavel Dan: Gabriela Chiciudean („Despre locuire în Păpușa de marmură”), Alina Andreica („Copil schimbat – raportarea omului tradițional la dizabilitate”), Aurel Podaru („Opera lui Pavel Dan în liceu – o provocare pentru profesorii de literatură română”), Mircea Ioan Casimcea („Pavel Dan omagiat la Turda și la Câmpia Turzii”).
Sunt aproape convins că Aurel Podaru nu şi-a spus încă ultimul cuvânt în materie de Pavel Dan şi că el ne-ar putea rezerva şi alte surprize, plăcute. Mai ales că ne aflăm în anul centenar al Marii Uniri!