Români ai nimănui - vlahii sud dunăreni

Simpozionul internaţional „Românii dinafara graniţelor ţării”, ediţia a XV-a, organizat sub egida ASTREI – primvicepreşedinte prof. Areta Moşu, s-a realizat în perioada 15-20 octombrie a.c. cu sesiuni ştiinţifice la Iaşi, Alba-Iulia, Bor (Valea Timocului, Serbia), Vidin (Valea Timocului, Bulgaria) şi Sf. Gheorghe, jud. Harghita. Au colaborat Univ. „Al. Ioan Cuza”, Institutul de Istorie „A.D.Xenopol” Iaşi, Univ. „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, CJ Alba. În fiecare localitate au fost prezentate volumele „O istorie vie. Cartea Astrei ieşene”, autori Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, editura Junimea, Iaşi, 2013, 142 pag; „Românii dinafara graniţelor ţării. Iaşi-Cernăuţi: legături istorice”, prefaţat de academician Al. Zub, editura Junimea Iaşi, 2012, 254 pag. şi „Revista română”, an XIX, nr. 3(73), sept. 2013 (Areta Moşu, Liviu Papuc, Valentin Talpalaru).
În Aula Academiei Române, filiala Iaşi s-a derulat sesiunea ştiinţifică „Minoritatea ignorată: Românii din Serbia, Bulgaria şi Ucraina” în care universitari din Iaşi, Bucureşti, Bacău, Cahul, Criuleni, Wuxi (R.P. Chineză), Atena şi Cernăuţi au abordat teme interesante: „Instituţia lăutarilor rapsozi la românii din Timoc”, „Mecanisme ale solidarităţii în comunităţile româneşti din afara graniţelor”, „România, R Moldova şi ”, „Românii din Serbia, Bulgaria şi Ucraina şi egalitatea de şanse în UE”, „Astra şi problema ţărănească în perioada interbelică”, „Fraţii sârbi ai lui Nichita Stănescu”, „O scurtă istorie a diplomoţiei, o lungă lecţie a istoriei” ş.m.a. Moderatori – dr. Ludmila Balţatu (Cahul) şi Traian Cepoiu (Buzău)…
În Sala Senatului Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, sesiunea ştiinţifică a fost moderată de prof. Areta Moşu (preşedinta Astrei Iaşi) şi conf. univ. dr. Diana Câmpan (prorector) şi a prilejuit audierea a noi secvenţe în abordarea temei: „20 de ani în Timoc” – conf. dr. Otilia Hedeşan, prorector Univ. Timişoara; „Românii din Serbia şi Bulgaria în emisiunile radio România” – Eugenia Guzun (Radio Bucureşti); „Români – vlahi sud-dunăreni” – conf. dr. Viorel Hodiş (Cluj-N); „Gânduri bune pentru fraţii români din sudul Dunării” – pr. Ioan Morar (Gherla);
În Aula Mică a aceleiaşi Universităţi, moderatori dr. Luminiţa Cornea (Sf. Gheorghe) şi dr. Dorel Man (Cluj-N) s-au audiat teme ca: „Reflecţii asupra culturii politice a românilor din Transilvania şi Ungaria între 1848-1918” – Vlad Popovici (Cluj-N); „Realităţi socio-politice şi culturale transilvănene reflectate în presa ieşeană între 1899-1900” – Iulian Cătălin Dănilă (Iaşi); „Organizarea bisericească a românilor din teritoriile alipite ţării după Marea Unire” – Iuliu-Marius Morariu (Salva BN); „Contribuţii la păstrarea identităţii naţionale (Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei)” – dr. Luminiţa Cornea (Sf. Gh.) ş.a. Singurătatea românilor din diaspora română şi gradul înalt de asimilare a acestora s-a datorat lipsei de interes şi de sprijin din partea statului român de-alungul timpului, pe de-o parte şi politicii de asimilare totală a statelor sârb şi bulgar, pe de altă parte. Românii au rămas doar cu folosirea limbii române în familie, tradiţiile şi obiceiurile străvechi
Înainte de a trece Dunărea pe la Porţile de Fier, grupul românilor astrişti din R Moldova, Iaşi, Ardeal şi România a fost oaspetele Mănăstirii Sf. Ana din Orşova (stareţă Ana Popoviciu).
Trecerea graniţei s-a făcut de fiecare dată, atât la ducere cât şi la întoarcere, într-o atmosferă de total respect faţă de persoana fiecărui astrist din grup, iar primirea noastră în comunităţile populate majoritar cu români a atins cotele cele mai înalte de căldură şi trăire sufletească. La Bor – capitală de zonă minieră în Serbia, am fost primiţi de tânărul Zavişa Jurj, un brav român, deosebit de revoltat că românii din Serbia n-au şcoli, biserici şi mijloace mass-media în limba română, sunt consideraţi vlahi de limbă chirilică. Conduce Asociaţia românilor din Serbia. La invitaţia sa de a se întâlni cu astriştii din România au răspuns membrii Asociaţiei sale, ceilalţi preşedinţi de societăţi, fundaţii sau asociaţii româneşti din Serbia, posturi de radio şi televiziune din regiune, oficiali ai Consulatului român din Zeicear sau ai Ambasadei Române de la Belgrad… „În ultimii peste 20 de ani este prima întrunire de o asemenea amploare”, spunea gazda noastră, bucuroasă de prezenţa astriştilor din ţară în spaţiul în care trăiesc românii sud-dunăreni… Sesiunea ştiinţifică a cuprins lucrări bine documentate şi argumentate, menite să facă lumină în starea anormală în care vieţuiesc românii din Serbia – fără şcoală, fără biserică şi fără mass-media în limba lor maternă, (doar intervenţii de 5 minute zilnic în care sunt apreciaţi pentru fidelitatea lor faţă de statul sârb).
În deschiderea sesiunii ştiinţifice gazdele au fost încurajate de preşedinta Astrei Iaşi – prof. Areta Moşu, amfitrionul întregii acţiuni; de Radu Baltasiu – director al Institutului Cultural Român (Bucureşti); de Alexandru Petruţ – ataşatul cultural al Ambasadei Române la Belgrad; de senatorul Viorel Badea (Bucureşti); de Eugen Popescu – lider al Departamentului românilor de pretutindeni (Bucureşti); de Tudor Nedelcea (de la Academia Română – prezent cu tema „Moldovean, vlah sau român”), care, fiecare în felul lui, a promis rezolvarea situaţiei românilor din Serbia, sugerând starea copilului care dacă nu plânge, nu primeşte nimic, problema fiind rezolvabilă sub două forme: a) Vlahii care se declară români, vor putea avea în spatele etniei lor un Stat oficial - România, care să le poată proteja drepturile lor de minoritari, la nivelul standardelor europene; b) Cetăţenia română poate fi ambalajul sau haina identităţii acestor români sau vlahi care în viitor se vor putea bucura de drepturile normale prevăzute în Statutul mondial al minorităţilor. În acest sens profesorul român de cetăţenie sârbă – Slavoljub Gacovi (Zajecar, Serbia) aducea dovezi istorice în sensul egalităţii dintre termenii „român”, „rumân” şi „vlah”, în lucrarea sa „Teritoriul formării limbii rumânilor”; Predrag Balasevici era prezent cu tema: „Situaţia actuală a românilor din Timoc”; Bojan Aleksandrovici – vicarul Timocului – prezent cu intervenţia „La 1700 de ani de la Edictul de la Milano (care a oprit prigonirea creştinilor – n.n.), românii timoceni sunt în continuare prigoniţi”, vicar total nemulţumit pentru că patriarhul Daniel (România) n-a fost invitat la serbările religioase din Serbia, serbări care marcau acei 1700 ani de la Edict, pe motiv că Biserica Ortodoxă Română îi sprijină pe valahii (românii) din Valea Timocului!…; Prof. Jasmina Glisici – preşedinta Asociaţiei părinţilor din Serbia care doresc să înveţe copiii lor limba română, s-a referit la calvarul „introducerii limbii române în şcolile din Timoc..”, toată munca fiind zadarnică din cauza refuzului, amânărilor, şantajului, minciunii, dezinteresului autorităţilor…
Acţiunile Astrei au fost completate de Institutul Hurmuzachi din Bacău, ai căror lideri anunţau deschiderea unor biblioteci şi centre culturale pe lângă şcoli şi biserici, pentru românii timoceni, având experienţa unor funcţii prin Ministerul Culturii sau al Învăţământului… (Cam târziu). Profesorul univ. dr. Mihai Toma (Iaşi) remarca răbdarea fără limite a românilor sud dunăreni în aşteptarea drepturilor ce li se cuvin ca minoritari; remarca frumuseţea strategiei Statului român în problema etnicilor săi din afara graniţelor (publicată pe blogul Departamentului românilor de pretutindeni), dar care nu face mai nimic (din lipsă de fonduri – se zice); remarca atitudinea absurdă a Bisericii Ortodoxe Române - cel mai bogat proprietar de păduri din România care nu plăteşte impozite statului !, dar care nici nu ajută pe creştinii ortodocşi din sudul Dunării; remarca dezbinarea românilor din ţară şi dinafara ţării prin politica partidelor politice; remarca politica păguboasă a guvernărilor din ultimii peste 20 de ani prin care la fiecare schimbare, se abandonează proiectele vechi, luându-se totul de la capăt… Remarca străduinţa ONG-urilor de a menţine Ţara pe linia de plutire a spiritualităţii şi moralei moştenite de la înaintaşi…, iar Duşa Drumovici, membru în Comitetul pentru Drepturile omului, insista pe lipsa de şansă a românilor în viaţa politică, pe deznădejdea românilor de a avea şcoală, biserică şi emisiuni în limba română, dacă statul român nu-i ajută măcar acum când Serbia are nevoie de ajutorul României la intrarea în UE.
Manifestările s-au încheiat cu vizitarea ruinelor Mănăstirii Lăpuşnea, ctitorită de Radu cel Mare (sec. XVI), dar închisă cu lacăt de sârbi; cu paosul de pomenire la mormântul lui Draghi Cârcioabă (1954-2007) – preşedinte al astriştilor din Timoc (2004-2007) şi spectacolul folcloric „Se-ntâlneşte dor cu dor”, din Slatina Borului, realizat de Ansamblul local „Branco Olar” şi solişti din nordul Dunării: scriitorul Valentin Talpalaru şi dr. Olimpia Nistor Iacob (Iaşi), Alexandra Trofin (Botoşani), Doina Sîrbu (Străşeni, R. Moldova). Cina comună a demonstrat că şi-n arta culinară, românii din Valea Timocului şi-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile străvechi. A doua zi s-a trecut prin Cetatea imperială Felix Romuliana şi a fost vizitată Biserica românească din Malainiţa - ctitorie a vicarului Timocului, Bojan Aleksandrovici, care şi-a oferit întreaga proprietate Bisericii românilor şi căruia, pentru construirea Bisericii noi, i s-a întocmit dosar penal! Profesoara Ana Filip din Salva şi Areta Moşu (Iaşi) au oferit tânărului preot al Bisericii - Ştefan Şarampoi Svestenik două rânduri de veşminte preoţeşti şi alte bunuri necesare bunei rânduieli în biserică, inclusiv carte religioasă pentru toate vârstele… Preşedinta Areta Moşu a oferit diplome de merit tuturor celor merituoşi..
În jurul amiezii am trecut graniţa sârbo-bulgară la Vama Vraska, ajungând la Vidin, unde am fost primiţi în sediul Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE, de către medicul Ivo Gheorghiev – liderul acestora, precum şi de alţi lideri ai asociaţiilor de români sau vlahi din Bulgaria. Oaspeţi şi gazde realizau împreună Masa rotundă: „Identitatea românilor din regiunea Vidin. Perspective culturale europene”. Liderul Ivo Gheorghiev insista pe stâlpii de rezistenţă ai românilor din Bulgaria prin care aceştia s-ar putea bucura de un standard minim de drepturi şi libertăţi: şcoala, educaţia în şcoală şi familie, şi accesul liber la mass-media, garantate toate la nivelul întregii etnii române din ţară. Regretă decadenţa Bisericii care a devenit în ultimul timp un agent sigur al serviciilor bulgare. Insistă pe urgenţa unei reviste române, a unui post de radio în limba română, pe cursurile şcolare de sâmbăta şi duminica pentru învăţarea limbii române, pe inaugurarea unui centru cultural român de forma unei Case de Cultură, pe o reprezentare oficială românească etc; Cu aceleaşi probleme, nuanţate diferit au intervenit şi Ludmilov Raducanov, Ivan Alexandrov, Ianec Ionev la care au intervenit cu soluţii practice scriitorul Ioan Sălcudeanu (Blaj), care a oferit o bursă pentru un tânăr român din Timocul bulgăresc; Romulus Berceni (Năsăud) – cerându-le să se mobilizeze în jurul Astrei; dr. Rizea (Craiova) care le-a promis asistenţă urologică gratuită într-un Centru medical creat la Vidin; Silvia Pop (Blaj) cu ofertă de carte românească. De altfel, delegaţia Năsăudului – prof. Ioan Seni, familia prof. Romulus şi Valeria Berceni, Ana Filip şi Iuliu Morariu din Salva au donat cărţi (abecedare, cărţi religioase, de poezii – autor Rodica Moldovan - Bistriţa) şi pliante documentare în toate centrele româneşti din sudul Dunării în care s-au întâlnit cu populaţie românească… Ziua s-a încheiat cu un spectacol comun la Casa de Cultură din Topolovăţ în care au evoluat artiştii din delegaţia Astrei române precum şi ansamblurile locale „Apa vie” din Vidin, cântăreţii şi dansatorii din Gânzova, Răchitniţa şi Topolovăţ.. Gazdele au organizat şi cina frăţească după tradiţiile şi obiceiurile străvechi româneşti.
Ziua următoare începea cu vizitarea Cetăţii Vidin, a falezei Dunării şi a Bisericii îngropate (ctitorie a lui Matei Basarab), de unde s-au adus în România moaştele Sf. Parascheva; cu o slujbă de pomenire la Monumentul de la Smârdan, dedicată eroilor români căzuţi în războiul de independenţă (1877-1878), atmosferă în care ne luam rămas bun de la românii din Bulgaria şi treceam graniţa bulgaro-română pe splendidul Pod „Noua Europă” de la Vidin-Calafat. În spaţiul românesc am admirat Mănăstirea de la Maglavit şi mormântul lui Petrache Lupul, Craiova, Piteştiul, dar mai ales oraşul Sf. Gheorghe, unde românii din ţară suportă agresivitatea unei minorităţi devenite majoritară prin separatisme, xenofobie, prin afişarea ostentativă a unor simboluri ce amintesc de trocul partidelor politice române, aliate cu UDMR-ul, în dauna naţiei române, prin încălcarea frecventă a legilor statului român, incapabil să asigure respectarea Constituţiei în acest spaţiu.. S-au vizitat Catedrala Ortodoxă şi Centrul documentar episcopal, unde românii minoritari îşi pun tot mai acut problema solidarităţii lor în zona subcarpatică; solidaritatea ONG-urilor; eficientizarea mijloacelor mass-media în limba română; consolidarea înfrăţirilor cu alte localităţi europene; românii din aceste zone nu acceptă regionalizarea pe criterii etnice şi-i îngrijorează globalizarea care îi va lăsa fără patrie pe românii manipulabili sau pe cosmopoliţii făţarnici şi iresponsabili.
Liderii Astrei şi reprezentanţii românilor din diaspora vor înainta o rezoluţie către autorităţile Statului român prin care să informeze şi să contribuie la ameliorarea condiţiilor în care trăiesc românii dinafara graniţelor ţării.