Scriitori bistrițeni în "Revista română"

"Revista română" a depășit suta. Suta de ediții, vreau să zic. Cel mai recent număr (dublu) este nr. 1-2 (103– 104), primăvară – vară, 2021. O revistă "moșită" număr de număr, de vreo 27 de ani încoace, de Areta Moșu. Președinta Despărțământului "Mihail Kogălniceanu" Iași. O revistă care respiră un aer de eleganță, sobrietate și rafinament. Cu un sumar consistent, divers și "pe fază", cum s-ar zice. Întotdeauna - "pe fază"
Primele pagini sunt dedicate lui Vasile Alecsandri, poetul de la a cărui naștere s-au scurs, iată, 200 de ani. Semnează, cu acest prilej: Iulian Pruteanu-Isăcescu: "Vasile Alecsandri - «Așteptând voiosul soare ca pe un mire luminos»"; Indira Spătaru "Mirceștii lui Alecsandri"; Diana Vrabie: "Vasile Alecsandri – peregrinul de lux".
"Coordonate românești" se intitulează rubrica unde putem citi despre "Vasile Stroescu – un mecena al românilor" (I) de Dan Prisăcaru; "O «anticritică» eminesciană și urmările ei neplăcute" de Doru Scărlătescu; "George Matei Cantacuzino: «Nu sunt român fiindcă m-am născut român»" de Laura Guțanu: "Pe valea Prutului, la Țiganca" de Ion Domenco; "Personalități accentuate: Ion M. Botoș" de Cornel Cotuțiu. De la care repede aflăm că Ion M. Botoș e român din Maramureșul istoric (Transcarpatia, teritoriul din dreapta Tisei), cu studii universitare la Lvov, "medicul care sperie cariile și însănătoșește măselele" (medic stomatolog, se înțelege). Odată întors pe plaiuri natale, "i se încredințează o salbă de funcții, responsabilități": director, președinte, redactor șef, fondator de reviste și instituții de artă, cultură, știință: fondatorul revistei "Apșa", de exemplu, prima publicație în limba română din Transcarpatia, director fondator al Muzeului de Istorie și Etnografie al românilor din Transcarpatia etc., etc., prea multe de enumerat în acest spațiu limitat.
"Amfiteatru" este următoarea rubrică, unde semnează Elena Macavei "Experiențe de călătorie. Minuni ale lumii vizitate"; Dragoș Ștefan Petrescu deapănă câteva "Amintiri din Islanda". Pe "Agenda ASTREI" se află: "Astra Blaj, sub auspiciile continuității" de Ioan Mihălțan; "Vă,mulțumim, fraților..." de Vadim Bacinschi. Un text de pus în ramă: "Profesoara Areta Moșu – Mama cea bună a românilor din jurul României" de Ion Onuc Nemeș. "Am cunoscut-o în urmă cu trei decenii, mărturisește dumnealui, și nu încetez să mă minunez și astăzi de rezerva inepuizabilă de energie, puterea de muncă și de dăruire asumate în nume propriu pentru împlinirea unui vis: acela de a ridica peste garduri artificiale, despărțitoare de neam, podurile dragostei frățești. Un vis mare și, pe cât de mare, pe atât de dificil. Iar pentru aceasta e nevoie de energia unui Sisif, capabil să urce din nou și din nou bolovanul spre vârful muntelui împlinirii. O ajută spiritul și deviza ASTREI: «Per aspera ad astra» (Pe căi anevoioase, spre stele). Visul ei e visul fiecăruia dintre noi. Ea este exponentul dorinței noastre, încrezătoare fiind că odată și odată vom fi din nou împreună, și continuă să lupte ca acest «odată și odată» să vină cât mai repede."
Caliopia Tocală, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, oferă cititorilor câteva pagini de poeme scurte și foarte scurte, bune și foarte bune, am mai adăuga noi, iar Carmen Mușat-Coman, absolventă a Facultății de Filologie a Universității București, povestirea "Lacul". De menționat că în perioada 2009-2020, dumneaei a publicat vreo șapte cărți, dacă bine le-am numărat.
Pe "Raftul cu cărți" se află opt apariții editoriale din ultimii trei ani (2019 – 2021): Romulus Cioflec, "Pe urmele Basarabiei", elogiată, pe bună dreptate, de Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, într-o recenzie aplicată și intitulată:"Slova nemuritoare a unui mare scriitor". Din care cităm cu plăcere: "Rod al unei munci susținute, realizată cu profesionalism și pasiune de către doamna prof. dr. Luminița Cornea, opera de restituire a lui Romulus Cioflec și de repunere a acesteia în circuitul cultural contemporan, cunoaște, datorită volumului "Pe urmele Basarabiei" un moment important. Discursul privitor la aceste meleaguri, încă înstrăinate de patria mamă, poate fi cu certitudine repolarizat pe baza unora dintre notele de călătorie ale scriitorului, în vreme ce demersul în sine, se constituie într-un pios omagiu adus unui om care a slujit într-un mod frumos cultura țării în care a fost zămislit." Corect! Nimic de obiectat.
Liviu Apetroaie recenzează cartea semnată de Gheorghe Iutiș și Dan Gabriel Sîmbotin, intitulată: "Basarabia, dimensiunea morală a istoriei. Români și ucraineni în lumina istoriei. Identitate și controverse la porțile Europei". Titlul recenziei: "Despre o geometrie variabilă. România".
Cartea lui Mihai Toma se intitule4ază "Relația profesor – student. Retrospectivă didactică", iar titlul recenziei, semnată de Luminița Cornea, este: "Prof. univ. dr. Mihai Toma și roadele trecerii prin timp". Cităm finalul acesteia: "Considerăm că volumul «Relația profesor – student. Retrospectivă didactică» este un text scris cu dăruire, cu acea conștiință a lucrului bine făcut și cu bucurie, pentru a fi de folos celor care îl vor citi. […] o carte care împlinește o viață și o rotunjește"
"La noi, a opta oară" e titlul recenziei lui Ioan Răducea despre cartea lui Cornel Cotuțiu, :intitulată "Opt" . Volum de publicistică. "Rareori oglinda unei singure cărți se dăruiește, cu atâta larghețe, consemnării activităților românești de pretutindeni, spune în final recenzentul. Nu putem fi decât recunoscători că Despărțământului «Mihail Kogălniceanu» Iași i s-a acordat un loc aparte, atât de special, în această generoasă panoramare." Nimic de obiectat.
"Ultimul popas al chiriașului grăbit" este titlul recenziei lui Valentin Talpanaru la cartea lui Iulian Pruteanu Isăcescu - "Muzeul «George Topârceanu». Din istoria casei cu amintiri de pe strada Ralet."
"Să coborâm în inimile noastre!", ne îndeamnă, cu blândețe, Ana Filip (din Salva cea botezată de Împăratul Iosif al II-lea!) scriind despre cartea ieromonahului Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, "Gânduri în pandemie", prefațată de Menuț Maximinian, carte apărută la Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020. Un final luminos, dătător de speranță: "Acceptarea învățăturii lui Hristos ne aduce în suflete liniște, pace și împlinire. Este singurul leac care ne poate vindeca de ură, răutate, invidie, învinuiri neîntemeiate, minciună: «Dacă-I vom cere, Hristos va face să cadă solzii păcatelor de pe pleoapele inimii». Autorul insistă asupra faptului că în suferință omul caută responsabili. Dar greșește, spune el, îndemnându-l pe cititor: «Deschideți-vă inimile și lăsați să pătrundă lumina curățitoare a păcii, dragostei și iertării, ce vine ca un dar de la Dumnezeu și plinește neputințele noastre»" Am înțeles, să trăiți!
"O nouă carte a poetului Ion Bâcu" e ultima recenzie din acest număr al revistei, recenzie semnată de Vadim Bacinschi și se referă la volumul său de poezii «Strigătul tăcerii».
Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate celor trecuți la masa umbrelor: Constantin Chirilă, Alexandru Surdu, Marcel Mănăstireanu și Ioan Caproșu. Pioasă aducere-aminte.
Ce să mai zic despre "Revista română? "
Nu mai zic nimic. Aștept următoarea ediție, dacă nu vă supărați.