Soare, zâmbete și multă bună dispoziție, la întâlnirea cu jandarmii bistrițeni!

Soare, zâmbete și multă bună dispoziție! Acestea sunt reperele unei zile reușite petrecute alături de copii, liceeni și adulți la Punctul de Informare organizat vineri, 29 martie a. c., în Parcul Mihai Eminescu din municipiul Bistrița. Activitatea se înscrie în seria de evenimente organizate în spațiul public cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române la împlinirea a 174 de ani de la înfiinţare în cadrul Săptămânii Jandarmeriei bistrițene!
***
În fiecare an, la data de 3 aprilie sărbătorim Ziua Jandarmeriei Române. În județul Bistriţa-Năsăud, au fost organizate mai multe Puncte de Informare atât în municipiul Bistrița, precum și Prundu Bârgăului, Beclean, iar marți, 2 aprilie a.c. activitățile organizate în spațiul public se încheie cu atelierele de prezentare organizate în orașul Năsăud la Colegiul Național George Coșbuc. (orele 10.00-13.00).
La atelierele de prezentare este expusă tehnica din dotarea jandarmilor folosită în diferite misiuni, materiale ale jandarmilor montani, precum şi o parte dintre autovehiculele aflate în dotarea inspectoratului. La toate aceste activităţi va fi prezentă şi Ara – unul dintre câinii de serviciu ai jandarmilor bistriţeni.
***
Data înființării Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război ca element permanent al armatei.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei i-a revenit lui Lascăr Catargiu, care a elaborate şi prezentat Parlamentului în anul 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale.
Primul Război Mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti, iar dintre componentele Sistemului Militar Naţional care s-au angajat fără reţinere să servească Drapelul Tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de Primul Război Mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei Rurale.
După intrarea României în al Doilea Război Mondial în iunie 1941, jandarmii au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste, paza unor obiective economice importante, întărirea misiunilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant, etc.
Transformarea societăţii româneşti a favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă la sfârşitul sec. XX şi începutul sec. XXI.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea legii nr. 116 din iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre.
Odată cu acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi, apărători ai liniştii şi ordinii de drept.

ISTORICUL JANDARMERIEI ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Încă din anul 1923 existau posturi de jandarmi în cele mai reprezentantive localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud printre care unul şi la Tihuţa. Cu incepere de la 20 mai 1929, se înfiinţa Legiunea de Jandarmi Rurali Năsăud cu reşedinţa în Bistriţa, ce cuprindea 5 secţii şi 28 posturi. Dintre acestea făceau parte mai multe secţii situate la: Lechinţa, Năsăud, Şieu, Rodna dar şi Secţia de Jandarmi Bârgău (reşedinţa: Prundu Bârgăului) cu posturile: Prundu Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Tihuţa, Iad (Livezile) şi Satu Nou.
În anul 1948, existau la nivelul judeţului un număr de 130 de subofiţeri de jandarmi. Dintre aceştia un număr de 22 erau arondaţi Secţiei de Jandarmi Bârgău cu următoarele posturi: Colibiţa, Iad (Livezile), Josenii Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Măgura Calului, Prundu Bârgăului, Satu Nou şi Tihuţa
Înfiinţarea Jandarmeriei Montane a însemnat un moment important în istoricul armei Jandarmeriei. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, jandarmii bistriţeni contribuie substanţial, alături de celelealte structuri ale M.A.I. şi nu numai, la realizarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, în municipiul Bistriţa, în oraşele Năsăud, Beclean în staţiunea balneară Sîngeorz-Băi, inclusiv în zona montană la Rodna, Piatra Fântânele și Colibița. Aceste posturi aduc o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte asigurarea climatului de siguranţă a turiştilor în zona de munte, la combaterea contravenţiilor şi infracţiunilor sivice, prevenirii distrugerii mediului înconjurător şi a ariilor protejate.
Asigurarea pazei şi protecţiei instituţiilor fundamentale ale statului, obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transportul corespondenţei clasificate, constituie de asemenea misiuni ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud.
În anul 1995, începând cu data de 1 noiembrie, se înfiinţează Batalionul 45 Jandarmi Bistriţa. Modernizarea Jandarmeriei în spiritul legii, trebuie privită în ansamblul reconstrucţiei instituţiilor statului român.
Începând cu luna ianuarie a anului 1996, Jandarmeria bistriţeană îşi măreşte efectivele şi misiunile, odată cu luarea în primire de la M.Ap.N a pazei şi apărării Complexului Lucrări de artă Larion, un complex format din viaducte şi tuneluri, care asigură legătura pe calea ferată între Transilvania şi Moldova.
O altă misiune importantă i se atribuie Jandarmeriei în anul 1996, când se iau în pază instanţele de judecată, în luna octombrie 1997 fiind preluat în pază şi sediul Instituției Prefectului Bistriţa-Năsăud.
Prin legea de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării armei noastre, armă aflată necondiţionat în slujba cetăţeanului, iar pe un plan mai larg s-a realizat un pas important pe calea afirmării principiilor statului de drept în România.
În anul 2004 se înfiinţează un post de pază la sediul Direcţiei Naţionale a Arhivelor Bistriţa-Năsăud.
În anul 2005 Jandarmeriei Române i se atribuie misiuni de menţinere a ordinii şi liniştii publice în sălile de judecată ale instanţelor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Tot în acest an se încheie contracte de prestări servicii cu firmele care au ca obiect de activitate transportul de materii periculoase în conformitate cu H.G. 1486/2005, prin care Jandarmeria execută misiunea de asigurare a pazei şi protecţiei transporturilor speciale.
În anul 2006 se iau în pază sediile trezoreriilor din Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sîngeorz-Băi, având în vedere că misiunile de transport valori aparţinând trezoreriilor se executau cu efective de jandarmi încă din anul 2004.
Începând cu anul 2009 efectivele Jandarmeriei bistriţene execută misiuni de pază şi protecţie la sediul Curții de Conturi Bistriţa.
Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, care aduce o contribuţie importantă la apărarea ordinii şi liniştii publice a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărarea vieţii publice şi private, protecţia instituţiilor statului şi combaterea actelor de terorism.