Ştefan Sângeorzan (Vitalia): Doar jumătate dintre locuitorii judeţului şi agenţii economici plătesc taxa de salubrizare

Tema majorării tarifelor de salubrizare în Bistriţa-Năsăud a ajuns, chiar în perioada estivală, pe agenda publică. Există păreri pro şi contra, unii ştiu cât costă „gunoiul” în alte oraşe, altora li se pare prea rapidă scumpirea. Pe ordinea de zi a Consiliului Local Bistriţa figurează un proiect de hotărâre care priveşte mandatarea primarului de a vota în Adunarea Generală a ADI Deşeuri împotriva majorării tarifelor, dar şi a celorlalte solicitări ale operatorului. Bistriţa este şi cel mai mare „furnizor” de deşeuri pentru groapa ecologică de la Tărpiu.

De altfel, fiecare din cele 62 primării şi Consiliul Judeţean trebuie să ia o decizie în acest sens, fie DA, fie NU majorării tarifelor.

În acest context, am discutat cu directorul administrativ al SC Vitalia Servicii pentru Mediu SRL, fost primar şi om de administraţie, Ştefan Sângeorzan.

Rep: Cum vedeţi acest demers care trebuie să se desfăşoare în toate consiliile locale? Care este trendul?

Ştefan Sângeorzan: Înţeleg poziţia tuturor colegilor primari din judeţ. Am fost primar. Este vorba despre un an electoral, care nu începe la 1 ianuarie. Pentru primari începe şi se încheie în luna iunie. Mai sunt 11 luni până la alegerile locale. A ieşi în an electoral şi a spune cetăţenilor că le majorezi indiferent ce taxă sau impozit nu e un lucru popular. Înainte de a fi director sau primar sunt plătitor de taxe şi impozite şi îmi doresc ca aceste taxe să fie cât mai mici, dacă se poate, deloc. La fel de bine sunt conştient că, atunci când mi se face un serviciu, acest serviciu trebuie plătit corect.

Rep: De ce acum această majorare?

Ş. S.: Cererea de majorare a tarifelor...Vitalia nu cere neapărat majorarea tarifelor. Vitalia are un contract pentru 8 ani, cu posibilitatea de a putea fi prelungit încă 4 ani, şi în acest contract Vitalia nu are dreptul să aibă un profit mai mare de 5%, nici în anul 4, nici în anul 8 de contract. Toate situaţiile le verifică ADI Deşeuri şi ANRSC. Dacă vom ajunge, Doamne ajută, să avem un profit de 6%, vom scădea preţurile.

Vitalia a luat în calcul că în primul an de zile va avea pierdere de un milion de euro, până când vom reuşi să încheiem contracte, să implementăm acest proiect. Or, situaţia e alta.

Rep: Care sunt etapele care trebuie urmate până la eventuala majorare a tarifelor?

Ş.S.: E un parteneriat dintre ADI Deşeuri, din care fac parte 62 de primari – 58 comune, municipiul Bistriţa şi cele 3 oraşe – plus preşedintele Consiliului Judeţean. Pentru ca orice decizie, inclusiv aceasta de majorare a tarifelor, să fie trecută, primarii trebuie să fie mandataţi de consiliul local cum votează: pentru sau împotrivă. În ADI, este nevoie de două treimi, aşadar, dacă vor fi 43 de primari care vor înţelege realităţile, problemele şi îşi doresc să aibă localităţi mai curate şi un mediu mai curat, vor lua o decizie.

A veni şi a te antepronunţa asupra unei hotărâri în Consiliul Local, mi se pare puţin populist.

Şi eu sunt consilier local şi la Feldru vom avea o hotărâre. Eu nu voi vota, pentru că sunt în conflict de interese, doar că primarul vine şi propune un proiect de hotărâre, lăsând la latitudinea consilierilor decizia. Poate să spună primarul „Nu”, dar jumătate plus unu dintre consilieri să spună „Da” şi e valabil ce spune majoritatea.

La fel de adevărat este că dacă semnalul este dat de primar, în sensul „Nu”, bucuroşi vor fi şi consilierii locali să spună la fel, mai ales că în majoritatea localităţilor primarul are o majoritate confortabilă în consiliu.

Rep: Care sunt, totuşi, motivele care determină compania Vitalia să ceară aceaste majorări, pentru că mulţi spun că nu ar fi justificată?

Ş.S.: Sunt patru motive importante, pentru care Vitalia cere, în momentul de faţă, şi se adresează ADI şi ANRSC pentru echilibrarea bugetului.

Sunt pierderi mult mai mari decât cele prevăzute, iar încasări, la fel, mult mai mici. De unde vine această diferenţă?  În Caietul de sarcini (n.n. – la licitaţie), erau prevăzuţi 317.000 locuitori, în consecinţă 317.000 plătitori de taxe de salubrizare. Constatăm, astăzi, când discutăm, că avem încheiate contracte cu 53% din populaţia judeţului, însemnând 170. 873 de locuitori.

Ştim foarte bine că populaţia municipiului Bistriţa nu este de 82.000 locuitori, cât apare la Institutul Naţional de Statistică, ci e undeva 72-73.000 locuitori, dintre care în oraş  sunt sub 70.000.

La nivelul judeţului, nu mai sunt 317.000 locuitori, ci 260.000 locuitori. La recensământul la care am participat şi eu, în calitate de primar, în 2011, se dorea să fie cât mai pozitiv. Chiar dacă erau locuitori plecaţi de 5 ani, spuneam că e de 3 luni de zile, ca să nu scădem numărul populaţiei foarte tare, pentru eventuale finanţări. Şi aşa, la recensământul din 2011 am constatat că suntem în judeţ mai puţin cu vreo 50.000 locuitori.

În realitate, în momentul acesta suntem 210-220.000 locuitori, dintre care la 173.000 am încheiat contracte. Diferenţa de persoane apare din faptul că mulţi sunt plecaţi în străinătate şi e normal să nu plătească în ţară, plătesc în Germania, Spania, Italia. De asemenea, se regăseşte în numărul de cetăţeni din familii în care care sunt mai mult de 5 persoane, pentru că dacă sunt 10, 12, tot pentru 5 plătesc.  Mai sunt şi cei plecaţi la cele sfinte, care mai figurează în acte drept plătitori de taxe şi impozite, dar şi le plătesc în Rai sau în vecinătate.

În mediul rural, nu mai ridicăm deşeurile de la datornici. Taxa specială e obligatorie

Rep.: Totuşi, ştim situaţii în care locuitori ai judeţului, inclusiv orăşeni, nu şi-au încheiat contracte. Aveţi o situaţie de acest fel, inclusiv pentru Bistriţa?

Ş.S.: Da, în municipiul Bistriţa, din teoretic 81. 259 locuitori, cât apar la INS, au încheiat contract 47.184 persoane, doar că 36. 037 figurează în asociaţii de locatari. Ne apare o diferenţă de 33.000 persoane care nu au contract în municipiul Bistriţa.

Domnul primar ne spunea că au identificat deja peste 5000 de locuitori fără contract.

În mod normal, în localităţile din mediul rural, nu vom mai ridica deşeurile de la persoanele care nu au contract, dar şi de la cei care au contract pentru o persoană, au primit o pubelă gratuit, dar nu au mai plătit niciun leu de la 1 ianuarie. În mediul rural, avem posibilitatea să dăm la şofer o listă, să ia de la numărul 1, 7, 23, unde au plătit, de la celelalte nu. Sigur, cei care rămân cu deşeurile le vor duce la vecini sau, mai rău, la apă.

Rep: Care ar fi soluţia pentru a-i obliga pe cetăţeni să plătească?

Ş.S.: Legiuitorul a venit cu Legea 101/2006,modificată cu Legea 99/2014, care prevede că autoritatea locală este obligată să instituie taxa specială şi să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea taxelor pentru serviciile efectuate către cei care nu au contract sau nu şi-au plătit. E o obligaţie, iar legea spune că neaplicarea ei constituie contravenţie şi se amendează între 5000 şi 15.000 lei nerespectarea legii.

O taxă specială nu e opţională, este obligatorie, şi mi se pare normal. Nu e normal ca jumătate dintre locuitorii municipiului să plătească taxe duble şi pentru cei care fac deşeuri şi nu le plătesc. E normal să plătim o taxă rezonabilă şi să plătim toţi.

Rep: Revenind la motivele care ar conduce spre această majorare...

Ş.S.: A doua problemă, foarte mare este din cauza faptului că am primit o infrastructură care a fost, la început, inoperabilă. Staţiile de transfer din Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Bistriţa şi Galaţii Bistriţei erau inoperabile, pentru că nu puteam urca cu maşinile, fiind unghi de pantă foarte mare, a trebuit să facem un unghi de pantă mai mic, pe cheltuiala noastră. Când am ajuns sus cu maşinile, nu am putut bascula, pentru că loveam în acoperiş, şi mergeam cu ea la Tărpiu. Nu aveau curent şi am adus grupuri electrogene şi au nişte prese foarte mici. În loc să avem un proces de compresare de 10 minute, este de o oră. Multe s-au defectat, fiind de proastă calitate.

Rep: Al treilea motiv?

Ş.S.: Jumătate dintre agenţii economici nu au contracte şi duc deşeurile ori la platforme semiîngropate, unde nu au dreptul şi ne creează mari probleme, ori le depun lângă malul Someşului.

Avem cazuri concrete. La groapa din Sângeorz-Băi, unde lângă groapa închisă a mai apărut un depozit ilegal şi agenţii economici duc acolo, inclusiv maşinile primăriilor. Ne pare rău să spunem, dar este o realitate, în Sângeorz-Băi, Rodna şi Maieru. Mai mult, sunt agenţi economici, şi avem nr. de la maşini, ora, filmat şi pozat, care duc resturi de animale moarte, pe care ar trebui să le predea la Protan pentru a fi incinerate, cauciucuri, pe care nu le putem duce la Tărpiu, seringi. Vorbim de deşeuri periculoase, care nu vor putea fi transportate la Tărpiu, pentru că nu avem aceste drept.

Lista cu toţi aceşti agenţi economici care nu încheie contracte am dat-o la Garda de Mediu, urmând ca Garda de Mediu, Agenţia de Mediu şi primăriile să ia măsurile ca atare. Noi, Vitalia, suntem parteneri cu ADI, pentru asta şi plătim redevenţa.

Rep.: Apropo de redevenţă, cât aţi plătit până în acest moment către ADI Deşeuri?

Ş.S.: Noi am plătit 1,8 milioane lei redevenţa, deşi suntem pe minus şi am pierdut, până acum, peste 1,5 milioane euro. Noi am luat în calcul, în primul an, această pierdere de un milion de euro, doar că este mult, mult mai mare faţă de cea prevăzută.

Cerem, încă o dată, instituţiilor statului, primăriilor, să fim cu adevărat parteneri, să fim corecţi unii faţă de alţii. Noi să ne facem treaba, să colectăm şi să transportăm şi apoi să depozităm deşeurile unde le este locul, iar dumnealor să ne sprijine să putem încasa banii. Avem peste 2 milioane lei restanţă, iar noi plătim penalităţi de 1% pe zi, pentru redevenţă. Am plătit redevenţa dublu până acum, pentru că la 100 zile redevenţa se dublează.

Restanţele sunt de la asociaţii de proprietari, persoane fizice, agenţi economici. Dacă în mediul rural putem să nu mai ridicăm deşeurile, în mediul urban nu se poate proceda la fel, pentru că este de ajuns ca unul din asociaţie să plătească şi ceilalţi 99 nu. Din semiîngropate nu putem lua decât toată cantitatea.

Rep: Pentru ce ar trebui folosiţi banii plătiţi de Vitalia către ADI?

Ş.S.: Practic, cei 1,8 milioane lei ar trebui să fie în folosul acestui proiect. Contractul prevede ca sumele provenite din redevenţă să fie utilizate pentru îmbunătăţirea sistemului. Până în prezent, nu s-a cheltuit niciun leu pentru, a îmbunătăţi sistemul, în sensul de a achiziţiona prese mai performante pentru staţiile de transfer. Mai mult, în 2007, în proiect erau prevăzut ca din cele 48 milioane euro de la Comisia Euroepeană să fie achiziţionate 48 utilaje. În momentul de faţă, o ducem foarte greu, nu putem să ne îmbunătăţim parcul auto, nu putem să ne plătim la timp redevenţa, salariile.

Să ţinem cont că sunt 182 angajaţi, 182 familii din judeţ care au un salariu de la Vitalia.Vitalia de BN este susţinută financiar de Octavian Morariu şi de tot ce muncesc cei 352 de oameni din Prahova, Bucureşti şi din alte locuri. Ce muncesc ei se regăseşte în pierderile noastre, iar activitatea celorlalţi este pusă în pericol.

Prundu Bârgăului, Romuli şi Rebra, model de bună practică

Rep: Revenim la taxa specială, care sunt perspectivele?

Ş.S.: Din semnalele primite de la colegii primari, de la 1 ianuarie ne vor sprijini. Ar fi în interesul cetăţenilor, ca la primărie, pentru că este acelaşi tarif, să poată plăti pentru tot anul.

Avem trei primării, în speţă Prundu Bârgăului, Romuli şi Rebra – care au înţeles de la început. Fiind acelaşi tarif – ori la primărie, ori la operator – preferă să meargă la primărie şi să plătească salubrizarea. Normal, primăria are o evidenţă, când se duce să plătească şi familia X are 5 membri, dar contract doar pe unul, poate spune, nu, domnule, plăteşti pe 5, pentru că pentru 5 persoane se dă şi ajutorul de încălzire şi alte lucruri.

Noi nu ştim câţi sunt în familie, am mers, am bătut la poartă, şi au trecut 1 sau 2 şi sunt 6-7.

E un recensământ real la nivelul localităţii. Normal că nu se plăteşte pentru cei plecaţi. De exemplu, primarul a spus că la Prundu Bârgăului nu sunt 6730 de locuitori, ci 4654 şi pentru aceia plăteşte. Dacă într-o lună sunt 50 locuitori care spun că nu li s-a luat gunoiul, luna viitoare se plăteşte mai puţin cu 50. Se plăteşte efectiv ce prestăm.

Rep: Am înţeles aceste probleme, dar probabil că le anticipaţi şi atunci când aţi participat la licitaţie...

Ş.S.: Pe bună dreptate, va spune lumea că voi aţi venit la licitaţie cu un tarif de 1,81 lei şi 3,55 lei şi acum vreţi aproape să le dublaţi.  Nu, noi cerem echilibrare. Sigur, dacă se va constata că este legal să se reducă redevenţa sau penalităţile de întârziere, care sunt enorme, atunci şi majorarea va mai fi discutată.

ADI Deşeuri a plătit un corp de control, un audit independent, care ne-a cerut toate datele şi de la noi şi de la ADI şi care a constatat că, într-devăr, se justifică solicitarea, că pierderile sunt reale şi nu sunt din cauza operatorului, ci din cauza datelor ireale prezentate în Caietul de sarcini, mă refer la populaţie,iar cantităţile plătite de agenţii economici nu sunt nici la jumătate.

Agenţii economici nu au contracte nici la jumătate. Se spunea că vom avea 1046 tone/lună colectate selectiv, dar de abia reuşim să colectăm în jur de 100 tone, pentru că marii producători de deşeuri seelective, cartoane şi PET-uri– Leoni, Kaufland şi mulţi alţii- îl dau în altă parte şi e dreptul lor să îl valorifice. Dar şi dreptul nostru este să putem să derulăm acest proiect.

Vitalia nu pleacă nicăieri. Nu am vrea să ajungem în situaţia Clujului

Rep: Cum vedeţi viitorul acesui demers, coroborat cu perioada estivală, cu debutul aşa-zisei campanii electorale?

Ş.S.: Vreau să spun că mesajele transmise acum în campanie electorală, populiste, de genul „nu se justifică majorarea tarifului”, „Vitalia va pleca în 90 zile”, nu ne fac bine, pentru că nu ne mai plătesc nici cetăţenii bine intenţionaţi.

Nu vom pleca nicăieri, e interesul judeţului să nu plece operatorul, indiferent de cum se numeşte el, proiectul este unic la nivel naţional. Nu vrea nimeni să ajungem în situaţia vecinilor noştri de la Cluj, care duc deşeuri la 300 km, la Oradea. Acolo, s-a plătit 6,5 lei/persoană, iar acum e 9 lei, pentru că duc mai departe.

Vreau să vă mai spun că cel care a fost pe locul 2 la licitaţia pentru Bistriţa-Năsăud, dacă ar fi câştigat licitaţie, avea un tarif de 4,75 lei în mediul rural şi 7,5 lei/persoană, în urban. Chiar dacă s-ar ajunge la majorarea cerută, tot nu am atinge nivelul tarifelor percepute de următorul clasat la licitaţie.

Dacă nu am mai fi noi operator, şi dacă vin alţii, aceştia vor trebui să plătească o taxă de depozitare la Tărpiu, de 69 lei/tonă. Poarta se închide, doar deşeurile plătite vor intra.

De aceea, repet, vrem să fim sprijiniţi, să fim trataţi ca parteneri. 

Rep: Cum aţi descrie acum acest parteneriat?

Ş.S.: E un parteneriat ca dintre om şi cal. Omul are pârghiile şi biciul şi îl loveşte pe cal, care trage şi munceşte, dar  omul nu îl lasă să mănânce cât vrea, ce vrea şi să bea câtă apă vrea. Noi plătim obligaţiile, aducem bani de acasă, facem serviciile, iar ADI Deşeuri vine cu obstacole. 

Rep. Ce e de făcut?

Ş.S.: În mod normal, trebuie să ne punem la masă cu toţii, operator, ADI, Garda de Mediu, să vedem ce putem face pentru a îmbunătăţi sistemul, iar nu de a-l pune în pericol, pentru că este un proiect european şi nu ar fi bine să dăm înapoi 48 milioane euro.