Sute de bistrițeni s-au prins în Hora Unirii sub privirea blândă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru a sărbători Ziua Unirii Principatelor Române

Vin, 01/24/2025 - 13:47

În zi de sărbătoare, câteva sute de bistriţeni de toate vârstele, au participat la ceremonia militară și religioasă organizată cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Piața Unirii.

Ceremonialul a debutat cu acordarea onorului militar pentru generalul de brigadă Cristinel-Dumitru Colibaba, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", și primarul Gabriel Lazany. După intonarea Imnului Național al României, a fost oficiat serviciului religios, în sobor de preoți, condus de protopopul ortodox de Bistrița - pr. Alexandru Vidican și protopopul greco-catolic Cristian Goia.

Prefectul Teofil Cioarbă a dat citire mesajului premierului Marcel Ciolacu cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române.

"Unirea Țării Românești cu Moldova este exemplul grăitor cum un important proiect politic asumat în acord cu voința poporului poate deveni realitate. Această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea “Domnului Unirii”, Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern.

La fel ca atunci, și acum, modernizarea unei națiuni înseamnă un proces de lungă durată care necesita eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici.

Încă de la preluarea guvernării, am pus pe primul plan dezvoltarea țării, care trebuie să prevaleze în fața intereselor personale, indiferent de costurile electorale pe care le implică. Generația care a realizat Unirea Principatelor Române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări și să rămânem solidari.

Coeziunea socială este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de țară. Împreună am realizat aderarea la Spațiul Schengen și la Programul Visa Waiver, obiective care, alături de statutul de membru al Uniunii Europene și NATO, consolidează rolul României în lume și oferă românilor drepturile pe care le merită.

Tot împreună vom duce România în OECD și vom continua reformele asumate de acest guvern, care ne permit accesarea banilor europeni și utilizarea lor pentru mari proiecte de infrastructură, cum este și Autostrada Moldovei, precum și pentru alte investiții care să îmbunătățească viața oamenilor.

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”, a transmis prefectul Teofil Cioarbă.

La bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost depuse coroane de flori, de către prefectul Teofil Cioarbă, primarul Gabriel Lazany, vicepreședintele Consiliului Județean, Dan- Claudiu Tămaș și subprefectul Eugen Curteanu, în numele comunității din Bistrița-Năsăud, dar și de către conducerea Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan".

După defilarea Gărzii de onoare pe acordurile muzicii militare, în aplauzele participanților, bistrițenii s-au prins în Hora Unirii, probabil momentul cel mai așteptat.

La eveniment, alături de conducerea Brigăzii Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", au fost vicepreședintele Camerei Deputaților – Daniel Suciu, primarul Gabriel Lazany, prefectul Teofil Cioarbă, vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud – Dan-Claudiu Tămaș, deputatul Andrei Csillag, secretarii de stat Monica Săsărman și Terente Ciui, subprefectul Eugen Curteanu, viceprimarii municipiului Bistrița – Ștefania Stere și Sorin Hangan, șefi de instituții deconcentrate, inspectori școlari, consilieri municipali și județeni, inspectorii șefi ai instituțiilor militarizate din subordinea MAI, cadre militare în retragere și în rezervă, dar și un public numeros de toate vârstele.

.***

La 24 ianuarie este sărbătorită, în fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Române. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Comentarii

24/01/25 15:43

Iuliu

Piața Unirii din Bistrița nu are nici o legătură cu Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Confuzia s-a produs în anul 2012, când fostul primar Ovidiu Cretu a mutat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IJP), fără să stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. De atunci în fiecare an la 24 ianuarie politicienii bistriteni se adună ca oile lângă bustul lui Cuza fără să respecte adevărul istoric legat de Unirea Principatelor. Bustul lui Cuza a fost comandat de IJP pentru că "Domnul Unirii" a pus bazele Poliţiei moderne în România si a fost dezvelit în anul 2004, aducând o nota de vizibilitate asupra sediului Politiei judetene care seamănă mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunistă.
Iata ce spunea marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”:
„Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un protopop unit”. Este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
Prin urmare Piata Unirii din Bistrita este locul care are cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “credentialele” fuseseră sfintite in Biserica Română Unită din Bistrita.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat înapoi la IJP, unde se mai află încă soclul de marmură de pe care a fost dislocat în 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea emblematică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .

25/01/25 11:16

Putem sărbători oriunde, chiar și pe dealuri.„Asta este țara noastră,/Asta este...” Să mergem neapărat până la Focșani?(Ideile despre un monument -cum îl schițați aici, sunt salutare și demne de transpus în piatră și/sau marmură.)

25/01/25 12:27

Paul

Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 numită impropriu „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, când Principatele Unite au primit numele de „România”, Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul realizării unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, prin Marea Unire pe 1 Decembrie în anul 1918.