Bistrițenii, invitați la ceremonia dedicată Zilei Principatelor Române!
Lun, 01/22/2024 - 11:37
În data de 24 Ianuarie 2024 se sărbătorește Ziua Principatelor Române. Cu acest prilej, Instituția Prefectului în colaborare cu Brigada 81 Mecanizată "General Grigore Bălan" vor organiza o serie de activități, începând cu ora 12.00, la Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (Piața Unirii), Municipiul Bistrița, după cum urmează:
Orele 12.00 - 12.30 - ceremonia militară și religioasă
- Sosirea persoanelor oficiale
- Salutul Drapelului de Luptă
- Intonarea Imnului Național al României
- Oficierea serviciului religios
- Alocuțiuni
- Depunere coroană
- Defilarea gărzii de onoare
- Hora Unirii.
Vă așteptăm!
Prefect, Teofil Cioarbă
Citiţi şi:
- Astăzi, de la ora 14, bistriţenii sunt așteptați la ceremonia publică de Ziua Națională a României!
- Cum va fi sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, la Bistriţa!
- Bistriţa sărbătoreşte 160 de ani de la Unirea Principatelor Române!
- Programul manifestărilor de Ziua Uniunii Europene
- Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Bistriţenii, aşteptaţi să se prindă în Hora Unirii
Meniu principal
Ultimele stiri
Sâm, 07:03
Andrei Marga: Dificultatea învățării Sâm, 06:58
Liceul Tehnologic Agricol Beclean: Sărbătorirea Zilei Naționale prin tradiție și mândrie națională Sâm, 06:55
Simpozionului interjudețean cu și despre mentori ai Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” și nu numai Cultura
Comentarii
Radu -
Vin, 16:20
Renumărarea voturilor este o nouă mânărie pusă la cale de PSD. Rezultatul primului tur al...
Ionela Palmeta -
Vin, 10:53
La mulți ani Bibet 🤩
Ioana -
Vin, 10:19
Felicitari, Doru!!!
Cacior Liviu -
Vin, 06:02
Există o secție foarte buna și te vindecă urgent de boala de a te crede sfânt.
Cacior Liviu -
Vin, 06:02
Există o secție foarte buna și te vindecă urgent de boala de a te crede sfânt.
Aniversări
Cele mai sincere urări de sănătate, bucurii, liniște sufletescă şi împliniri, adresăm în ceas aniversar, doamnei JENIŢA NAIDIN, scriitor, publicist...
În zi de naştere, adresăm calde urări aniversare părintelui VIOREL ŢERMURE, preot paroh la Nimigea de Jos.
În zi aniversară, adresăm profesorului ATTILA ANTAL, director adjunct al Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa, alese urări de sănătate,...
In Memoriam
A plecat la Domnul, la vârsta de 84 de ani, Iacob Tătaru un artist adevărat: instrumentist talentat, prezentator de spectacole folclorice și un...
Comentarii
Motto:
"Îi plâng pe proști și proștii mă înving."
(Ana Blandiana- Eclipsă)
La Bistrita un exemplu de prostie se găseste în Piata Unirii, unde încă din 2012, fostul primar Ovidiu Cretu a mutat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IJP), fără să stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. Dar, după mintea cea proastă a lui Cretu, Unire să fie, nu conteaza dacă-i Mare sau Mică. Bustul a fost comandat de IJP pentru că Alexandru Ioan a pus bazele Poliţiei moderne în România si a fost dezvelit initial în anul 2004 în fata sediului Politiei, aducând în plus o nota de vizibilitate asupra clădirii care seamănă mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunistă.
Piata Unirii din Bistrita este locul care are cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat înapoi la IJP, unde se mai află încă soclul de marmură de pe care a fost dislocat în 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Ar fi cazul ca primarul Ioan Turc care a început bine mandatu său cu inlăturarea strutilor si merelor de plastic de pe străzile orasului să continue corectarea tuturor aberatiilor din perioada administratiei Cretu, care au adus orasului Bistrita „faima” nefericită de Caracalul Ardealului.
(Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-pei...)
Din punct de vedere istoric, marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”, spunea următoarele: „Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT”. Este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult impreună cu toate bunurile sale au fost preluate de către ortodocşi.
Adaugă comentariu nou