Trenul Regal, într-o călătorie simbolică de la Cluj-Napoca la Alba Iulia, cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria

Lun, 10/10/2022 - 12:17

Biroul de Presă al Casei Majestății Sale Custodelui Coroanei

View the full image

Cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria la Alba Iulia, Trenul Regal va face o călătorie simbolică de la Cluj-Napoca la Alba Iulia, în zilele de 14-15 octombrie 2022.
Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu, împreună cu Alteța Sa Regală Principesa Sofia, vor efectua această călătorie cu Trenul Regal în onoarea unui moment istoric cu semnificații profunde pentru dezvoltarea statului român modern.
Trenul Regal va pleca din Cluj-Napoca, în 14 octombrie și va opri la Câmpia Turzii, Aiud, Teiuș. În ziua de 15 octombrie, Trenul Regal va intra în Alba Iulia.
Pe parcursul călătoriei cu Trenul Regal, Familia Regală va fi alături de voluntari ai Crucii Roșii Române, de elevi olimpici și de reprezentanți ai proiectelor aflate sub înalt patronaj regal.
Trenul Regal va pleca din Gara Cluj-Napoca, vineri, 14 octombrie 2022, la ora 13.05. La ora 12.50, va avea loc un ceremonial militar pe peronul gării. Accesul publicului și al presei este liber.

Prima oprire a Trenului Regal va avea loc în Gara Câmpia Turzii, la ora 14.08. Accesul publicului și al presei pe peronul gării este liber. Trenul Regal va staționa în gară timp de zece minute.
A doua oprire a Trenului Regal va avea loc în Gara Aiud, la ora 14.55. Accesul publicului și al presei pe peronul gării este liber. Trenul Regal va staționa în gară timp de zece minute.
A treia oprire a Trenului Regal va avea loc în Gara Teiuș, la ora 15.20. Accesul publicului și al presei pe peronul gării este liber. Trenul Regal va staționa în gară timp de zece minute.
Trenul Regal va intra în Gara Alba Iulia, sâmbătă, 15 octombrie 2022, la ora 10.30.
Accesul publicului și al presei pe peronul gării este liber. După încheierea ceremonialului sosirii la Alba Iulia, Trenul Regal va putea fi vizitat de către public, în acea zi, în intervalul orar 11-18.
În continuarea zilei, începând cu ora 11, Familia Regală va lua parte la un Te Deum la Catedrala Ortodoxă a Încoronării de la Alba Iulia, precum și la Parada Încoronării, de pe Pietonala Mihai Viteazul și la prezentarea de volume regale din Sala Unirii.

Comentarii

10/10/22 15:29

Toni

Anul acesta pe 15 octombrie se împlinesc 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria care a avut loc în Catedrala Reântregirii din Alba Iulia. De altfel, încoronarea suveranilor României Mari din 15 octombrie, 1922 reprezintă desăvârsirea actului istoric al Marii Uniri din 1 Decembrie, 1918 de la Alba Iulia.
După cum se stie, în perioada interbelică si la Bistrita, Piata Centrală se numea Piata „Regele Ferdinand” iar Bulevardul Republicii purta numele Bulevardul „Regina Maria”. Imediat după instalarea comunismului in România, mai exact după proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, Piaţa Regele Ferdinand a devenit Piaţa Stalin, ulterior fiind redenumită Piata Centrală iar Bulevardul Regina Maria a fost numit Bulevadul Republicii, denumire păstrată si astăzi, desi abdicara Regelui Mihai si proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, s-a făcut sub amenintarea tancurilor sovietice. Nici după revolutia din 1989, la Bistrita nu s-a făcut nimic pentru revenirea strazilor sau pietelor la denumirea din perioada interbelică, desi in multe alte orase s-a făcut acest lucru in anul 2018 cu prilejul aniversării centenarului Marii Uniri.
Desi schimbarea denumirii unor străzi depinde doar de vointa administratiei locale, la Bistrita se invocau mereu cheltuielile legate de schimbarea actelor de identitate pe care trebuie să le suporte cetătenii care locuiesc pe străzile respective. Nimic mai fals, deoarece în cazul în care o stradă primeşte o nouă denumire, cetăţeanul nu plăteşte nimic atunci când vine să-şi preschimbe actele de identitate. Potrivit OUG 14/07/2005 şi a normelor metodologice, cheltuielile legate de schimbarea cărţii de identitate se suportă de către autorităţile locale, costurile ridicându-se la suma de 8 lei de persoana.
Este adevarat că firmele si institutiile trebuie să îşi schimbe si ele antetul pe toate documentele, iar oamenii trebuie să-şi schimbe pe lângă actul de identitate si paşapoartele , permisele de conducere auto, etc. Dar si aici se pot găsi solutii pe plan local.
De aceea, ar fi o bună oportunitate pentru actualul primar liberal al Bistritei, domnul Ioan Turc , măcar acum cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria să dea curs repetatelor solicitări ale Clubului Monarhistilor Bistriteni de revenire la revenirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale: (https://timponline.ro/monarhistii-bistriteni-bd-republicii-sa-se-numeasc...)
Vezi si: https://rasunetul.ro/interviu-dr-marius-pop-am-depus-la-primarie-o-harti...

15/10/22 15:29

Vizitator

Motto:
"Punând pe Capul Meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, Coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci Coroana României-Mari, Mă închin cu evlavie memoriei celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei cari au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare (...)"
(Alba-Iulia, 15 Octomvrie 1922 FERDINAND I- Din Proclamaţia către ţară, dată cu prilejul încoronării ca rege al tuturor românilor)

Asadar, în urmă cu un secol, în data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, s-a a avut loc unul dintre cele mai importante momente din istoria contemporană a României, prin încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca suverani ai tuturor românilor dintre Nistru şi Tisa.
Ideea unei încoronări regale, pentru a sărbători naşterea României Mari, a fost acceptată la scurt timp după încheierea Tratatelor de Pace.
Evenimentele s-au desfăşurat în "Catedrala Reântregirii" care a fost ridicată special pentru încoronare, în mai puţin de un an, iar pentru a permite ridicarea lăcaşului de cult ortodox, a fost demolat o parte din zidul cetăţii Alba Iulia, inclusiv o zonă a fortificatiei incluzând bastionul Mihail.
Slujba încoronării şi Te Deum-ul au fost oficiate de patru mitropoliţi ortodocşi, iar Regele Ferdinand I şi Regina Maria au fost aşezaţi pe tronurile împărăteşti.
După terminarea serviciului religios, suveranii şi întregul cortegiu au fost conduşi de Înalţii Prelaţi în curtea Catedralei, sub un baldachin, întreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb, urmaţi de preşedinţii Corpurilor Legiuitoare cu coroanele regale unde a avut loc încoronarea suveranilor României Mari.
Regele Ferdinand I, de confesiune catolică, şi-a pus singur pe cap coroana de otel mostenită de la Regele Carol I, căreia i s-au adăugat insemnele Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, apoi Regina Maria a îngenuncheat în faţa sa şi acesta i-a aşezat pe cap o coroană nouă care fusese confecţionată din 1,8 kilograme de aur, provenind din Munţii Apuseni.
Au fost trase 101 salve de tun care au anunţat imediat că primul suveran al tuturor românilor a primit consacrarea funcţiei sale. Apoi, cei doi suverani au ieşit din Catedrala Reîntregirii pentru a fi aclamaţi de aproximativ 30.000 de spectatori şi de 15.000 de soldaţi.
A urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I şi Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanţi onorifici erau.