A 𝗱𝗼𝘂𝗮 𝘇𝗶 𝗱𝗲 𝗣𝗮𝘀̦𝘁𝗶 𝗠𝗶𝘁𝗿𝗼𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁ul 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶 va resfinți bisericuța de lemn din curtea Complexul Muzeal Bistriţa

Motto:
„Nimic nu e asa de tare ca trecutul. Pe acela nimeni si nimic nu-l poate schimba.”
(Lucian Blaga- Din duhul eresului <Aforisme şi însemnări>)

Istoricul bisericuței de lemn din curtea Muzeului Judeţean Bistrita-Nasaud, este în strânsă legătură cu Biserica Română unită cu Roma (Greco-catolică). După cum se stie, Biserica Română Unită cu Roma a luat ființă la 7 octombrie 1698, prin actul semnat de mitropolitul Atanasie Anghel și de 38 de protopopi ortodocși din Ardeal, care întruniți la Sinodul de la Alba Iulia, au declarat că se unesc de bunăvoie și sunt parte a Bisericii Romei, cu păstrarea tradițiilor și ritului Bisericii Răsăritului (greceşti). De atunci, în Ardeal au existat comunităţi compacte de credincioși români greco-catolici, în special în zona Maramureșului , Sătmarului și a Bistriţei-Năsăud. Asa se face că marginea Bistriţei, era menţionată la 1796 o biserică românească din lemn, construită în stil maramureşan.
Despre această biserică marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”, spunea următoarele: „Pe la 1870 românii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT”.
Este vorba de Biserica greco-catolică din piata Unirii din Bistrita, cunoscută si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fostă a minoritilor) impreună cu ansamblul mănăstiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini având in vedere că la acea vreme românii nu aveau voie să-şi construiască biserică in interiorul orasului. După cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioară si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refăcut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult impreună cu toate bunurile sale au fost preluate în mod samavolnic de către ortodocşi.
In prezent bisericuţa de lemn se află în curtea Muzeului Judeţean Bistrita-Nasaud, urmând să fie resfințită de IPS 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶 𝗔𝗻𝗱𝗿𝗲𝗶𝗰𝘂𝘁̦ şi preluată de ortodocşi.