Valentin Mureşan, primar comuna Ciceu - Mihăieşti: Anul acesta va fi un an al turismului şi al culturii

Proiectul Ţinutul Haiducilor, inaugurarea Bibliotecii Comunale, modernizarea drumului de acces spre Cetatea Ciceului, construcţia unui Centru de Orientare Turistică sunt doar câteva repere care justifică afirmaţia primarului comunei Ciceu- Mihăieşti, inginerul Valentin Mureşan. Cu un buget de un milion de euro, alte investiţii sunt pe cale să prindă contur.

 ,,Cu ce am semnat la Satu Mare, şi mă refer aici la modernizare drum de acces spre Cetatea Ciceului, bugetul actual, care e aprobat, plus proiectul Ţinutul Haiducilor de 100.000 de euro, ajungem în anul 2014 la un buget de aproximativ de 1 milion de euro.

Investiţii sunt la asfaltare drum DC 134, continuare de la Leleşti - Ciceu Corabia, precum şi la modernizarea drumului de acces spre Cetatea Ciceului. De asemenea, sunt alocaţi 200.000 de euro pentru un Centru de Orientare Turistică, lângă drumul naţional, în vecinătatea Căminului Cultural.

Anul acesta va fi un an al turismului şi al culturii în comuna Ciceu Mihăieşti, pentru că avem trei proiecte în derulare: Centrul de Orientare Turistică, drumul de acces la Cetatea Ciceu şi proiectul Ţinutul Haiducilor”, ne-a declarat Valentin Mureşan, primarul comunei Ciceu- Mihăieşti.

Avem poveşti frumoase în comună care trebuie spuse

Treisprezece primari din judeţul nostru (Beclean, Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Căianu Mic, Braniştea, Uriu, Petru Rareş, Ciceu-Giurgeşti, Negrileşti, Târlişua, Ciceu-Mihăieşti), trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Cluj şi numeroşi agenţi economici sunt parteneri într-un proiect de mare anvergură, ce-şi propune dezvoltarea pe bani europeni a unor trasee turistice în judeţul nostru, reabilitarea şi promovarea mai multor obiective de interes turistic. Este vorba de proiectul Ţinutul Haiducilor.

,,Proiectul Turist în Ţara Haiducilor presupune trasee turistice virtuale, patru trasee. Unul e cu zona de nord a Imperiului Roman, care începe în Corabia, continuă în Dumbrăveni, Ciceu Poieni, Poienile Zagrei, Spermezeu, ajunge până la Salva. În toate cele 13 comune incluse în GAL va fi un panou de informare turistică.

Un alt traseu este cel religios, include toate bisericile din comunele incluse în proiect, mai apoi urmează un traseu al comorilor haiducilor şi un traseu al meşteşugurilor. Sunt poveşti frumoase.

Comuna Ciceu Mihăieşti este coordonatorul proiectului. Vom avea hărţi 3D, săli de expunere pentru tot ceea ce înseamnă turism, toată treaba e mai mult virtuală. De exemplu, veniţi la noi în comună, vă luaţi informaţia, mai apoi mergeţi în celelalte comune şi vizitaţi obiectivele turistice din fiecare localitate. Comuna are obiective arheologice de o deosebită valoare istorică, obiceiuri gastronomice şi tradiţii populare care îmbracă forme aparte.

Pe viitor, în colaborare cu UBB, cu Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu Muzeul din Cluj, vom colabora pentru introducerea în patrimoniul UNESCO a zonei de nord a Limesului, împreună cu Clujul, Sălajul şi Bistriţa”, ne-a precizat primarul Valentin Mureşan.

Cetatea Ciceului începe să atragă turişti din toată lumea

Cetatea Ciceu este o fortăreaţă medievală în punctul de întâlnire al teritoriului localităţilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgeşti şi Dumbrăveni. Cetatea a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde şi numele de Ciceu (din maghiarul csucs - vârf)

Singura mărturie iconografică este gravura din anul 1866, aceasta fiind mai degrabă o reprezentare romantică, decât una riguroasă, a ruinelor la acea dată. Unul dintre turnurile înfăţişate prezintă pe latura de nord o fereastră gotică, al cărui contur s-a păstrat până astăzi. Totuşi, ipoteza unei funcţii de locuinţă este pusă sub semnul întrebării, turnul fiind umplut şi neprezentând urme ale unei intervenţii ulterioare anului 1866. Cel de-al doilea turn are în realitate o poziţie diferită faţă de cea din gravură, el fiind suspendat deasupra prăpăstiei, la 4 m distanţă de cel dintâi^.

În partea de sud a cetăţii se mai păstrează două mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale şanţului de apărare, cu o deschidere de 3-5 m, precum şi a valului de pământ ridicat în faţa acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetăţii, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetăţii printr-o şa îngustă şi contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcţia punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit.

Primarul comunei Ciceu - Mihăieşti, inginerul Valentin Mureşan, ne mărturiseşte că intenţionează să depună un proiect pentru reabilitarea Cetăţii Ciceu, cel mai important obiectiv turistic al comune şi unul dintre cele mai importante obiective turistice ale judeţului.

,,Avem turişti, turişti care vin să viziteze, în special, Cetatea Ciceului. Sunt şi turişti români, şi turişti străini. Urmează să depunem un proiect pe granturile norvegiene-islandeze  pentru restaurarea Cetăţii.  Nu ştim dacă iese, dar noi îl depunem”, menţionează edilul comunei.

Muzeul Etnografic, un alt obiectiv turistic în comuna Ciceu- Mihăieşti

Unul din cele mai importante obiective turistice din Ciceu - Mihăieşti, este muzeul amenajat în Căminul Cultural. Amenajarea muzeului s-a făcut cu sprijinul cetăţenilor din comună, fiecare ajutând după propria putere şi măsură, fără a avea vreo pretenţie materiale.

,,Tot în comună avem un Muzeu de Etnografie de invidiat la nivel judeţean, cu săli amenajate pe diferite domenii, de la meşteşugurile noastre tradiţionale, amintind aici prelucrarea cânepii, cu toate operaţiunile, până la războiul de ţesut. Avem, de asemenea, o cameră ţărănească, o casă dinainte, cum era la noi, cu ladă de zestre, masă pe care se întind bucate, dulap, prosoape etc. Sala lemnarului găzduieşte uneltele cu care strămoşii noştri înălţau case. O secţie aparte în muzeul nostru este dedicată vinului, sala religioasă, cu candelabrele Bisericii Ortodoxe din jurul anului 1900, potirul, icoanele de patrimoniu, Cartea de Aur a Bisericii Ortodoxe. Avem şi o sală unde sunt expuse  sculputurile artistului plastic Ioan Haitonic”, menţionează primarul Vasile Mureşan.

De asemenea, tot în incinta Căminului Cultural, în luna mai, va fi inaugurată Biblioteca Comunală.

,,Menţinerea identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. Protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în această zonă, ca modalitate de promovare a satelor din comuna Ciceu- Mihăieşti cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor, dar şi asupra populaţiei locale”, a concluzionat Valentin Mureşan, primarul comunei Ciceu Mihăieşti.

Comuna Ciceu-Mihăieşti este situată la poalele Dealurilor Ciceului, pe dreapta râului Valea Mare, în culoarul Someşului Mare. Comuna Ciceu-Mihăieşti are în componenţă trei sate: Ciceu-Giurgeşti, satul de reşedinţă, Ciceu-Corabia şi Leleşti. Se învecinează la nord cu comuna Petru Rareş, la vest şi sud-vest cu judeţul Cluj, la vest cu judeţul Maramureş, iar la est cu comuna Braniştea.

Până în anul 2005, satul Ciceu-Mihăieşti intra în componenţa comunei Petru Rareş. Prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, satele Ciceu-Mihăieşti, Ciceu-Corabia, Leleşti au trecut în administraţia comunei Ciceu-Mihăieşti.