Vasile Dologa: În cei 23 de ani, de când sunt primar, am avut mai multe bucurii

Avem nevoie de o rectificare bugetară serioasă

          Rep: - Este pentru prima dată când comuna Tiha Bârgăului nu primeşte niciun leu din sumele pentru echilibrarea bugetelor locale. Cum a influenţat această măsură luată de Guvern bugetul local, pentru anul 2015?

          Vasile Dologa: - Aşa cum citeam într-un ziar, această măsură a fost ca „o haiducie de prin anii 1700”, când luam de la bogaţi pentru săraci. Pentru Tiha Bârgăului, această măsură înseamnă un minus de 22 miliarde lei, care afectează în special partea de investiţii. Asigurăm salariile, eventual utilităţile le mai putem asigura din bugetul local. În rest, investiţiile trebuie să le oprim.

          Avem investiţii pe fonduri europene pe care riscăm să le pierdem, pentru că nu putem plăti TVA-ul. Avem, de exemplu, Piaţa Agroalimentară, un proiect accesat prin GAL Bârgău – Călimani, în valoare de 60.000 euro, la care am de plătit contribuţia proprie, TVA-ul. În mod normal, proiectul ar fi trebuit încheiat, iar piaţa ar fi trebuit să fie dată în funcţiune. Este o piaţă rustică, care va fi compartimentă pentru produse din carne, lapte etc.

          De asemenea, avem o investiţie importantă şi pe drumurile forestiere prin Măsura 125..... Proiectul se va încheia în acest an, dar acolo nu avem probleme, ne descurcăm, TVA-ul va fi dedus din ultima factură.

          În schimb, mai am o investiţie, mică, în Centrul de Informare Turistică, tot un proiect european prin Măsura 313, de la Mureşenii Bârgăului. Şi în acest caz, este vorba despre contribuţia proprie, iar proiectul cofinanţat prin PNDR trebuie închis în acest an.

          Rep.: - Indiferent de greutăţile financiare pe care le întâmpinaţi, finalmente, aceste proiecte cu finanţare europeană sunt convinsă că vor fi duse la bun sfârşit. Ce alte investiţii importante ar putea fi puse în pericol de lipsa banilor?

          V.D.: - Avem în implementare un proiect pentru un Centru Social, care va fi construit la Tureac, acolo unde avem o comunitate mai importantă de romi. În acest proiect ne condiţionează cu tranşa a doua şi e vorba de 4 miliarde lei vechi. Este vorba despre un proiect cofinanţat prin Mecanismul SEE, cunoscutele granturi norvegiene. Condiţiile sunt foarte stricte, este foarte greu de implementat. L-am început în toamna anului trecut, am lansat procedura de achiziţii publice.

          Rep.: - Ce presupune, în fapt, acest proiect?

          V.D.: - Valoarea proiectului este de 1 milion lei – 10 miliarde lei vechi. Practic, vom construi o clădire nouă, cu patru săli de clasă pentru cursuri şi o sală de mese. O şcoală mai mică, destinată comunităţilor sărace, defavorizate. De ce vă spun că e complicat acest program? Pentru că avem 85 copii săraci cărora le vom asigura masa de prânz pe parcursul a cinci ani. Apoi, în proiect sunt incluşi 40 de tineri care vor fi alfabetizaţi, vor învăţa să scrie şi să citească. Nu în ultimul rând, sunt cuprinşi şi 80 de adulţi, persoane mai în vârstă. În plus, avem de plătit profesori, zece cadre didactice care vor lucra 2-3 ore, psiholog, învăţători, logopezi etc. În primul an, aceste cheltuieli vor fi suportate prin proiect, din granturile norvegiene, iar în următorii patru ani va trebui să susţinem acest proiect din bugetul local.

          Normal, după ce vom susţine acest proiect din banii noştri, vom pune şi nişte condiţii, măcar prin prisma rezultatelor şcolare. Nu poţi să le asiguri condiţii bune, să le dai şi de mâncare, să ai cheltuieli, iar aceştia să nu vină la şcoală sau să aibă rezultate slabe.

          Rep.: - Când ar trebui să fie finalizată construcţia?

          V.D.: - Clădirea ar trebui să fie gata la mijlocul lunii aprilie. Noi aşteptăm să primim rezultatul licitaţiei, deoarece suntem o comună monitorizată de Finanţe. Ne mai ţin şi ei două săptămâni în plus, dar într-un fel ne pare bine că suntem monitorizaţi, pentru că ai siguranţa că procedurile au decurs corect. Tocmai de aceea, pentru că termenele sunt uşor depăşite, am făcut o notificare prin care am solicitat să ne permită ca proiectul să debuteze într-o altă sală de clasă pe care o vom pune la dispoziţie. Practic, noi, din 15 aprilie, ar trebui să începem deja să oferim acea masă caldă pentru copiii dezavantajaţi, în baza unui contract cu o firmă de catering.

          Rep.: - Există pericolul să se blocheze acest program?

          V.D.: - Da, dacă nu vom primi fonduri la rectificarea bugetară.

          Rep.: - Acum o lună, parlamentarii anunţau că, Guvernul a solicitat, pe plan local, de la toate primăriile, o situaţie cu privire la centralizarea fondurilor necesare pentru cofinanţarea unor proiecte.

          V.D.: - Da, am transmis acele date, dar deocamdată nu am primit niciun semnal.

          Rep.: - Practic, aveţi nevoie de cele 22 miliarde lei pe care nu le-aţi mai primit la începutul anului?

          V.D.: - Da, noi am pierdut 22 miliarde lei vechi. Dacă se respecta formula de calcul, cum a fost până acum, lucrurile stăteau altfel. Tiha Bârgăului e o comună cu o suprafaţă de peste 24.000 hectare, cu aproximativ 7.000 locuitori, unde avem 10 şcoli, 3 grădiniţe, 5 parohii, şi nu îţi niciun leu cineva.

          Sunt capitole în bugetul local pe care nu le-am putut acoperi. De exemplu, iluminatul public, undeva prin luna iunie, se închide. Pentru reparaţii la drumurile de interes local am alocat 0 lei. La asistenţă socială, vor fi probleme mari de la jumătatea anului. Sunt multe alte probleme.

          Rep.: - Lipsa fondurilor se va resimţii şi în decontarea navetei profesorilor?

          V.D.: - Pentru naveta profesorilor am prevăzut banii, pentru că aici sindicatele din învăţământ ne dau în judecată şi nu avem ce face .

          În concluzie, efectiv s-a blocat activitatea primăriei de la jumătatea anului. Avem nevoie de o rectificare bugetară serioasă, nu aşa, să se acopere nişte găuri. Dacă nu, mai în glumă, mai în serios, închidem uşa, aşa cum a făcut colegul de la Vrancea.

Parcul de aventuri Dracula, proiectul cel mai căutat de investitori

Rep.: - În ceea ce priveşte investiţiile finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală în baza OG 28/2013, care este stadiul proiectelor?

          V.D.: - Comuna Tiha Bârgăului a fost inclus în acest program guvernamental cu două drumuri. Până la acest moment a fost făcută licitaţia, sunt stabilite firmele câştigătoare. În prezent, se lucrează la elaborarea proiectelor tehnice, pentru că contractul include atât proiectare cât şi execuţia efectivă a lucrărilor de modernizare. Din câte am înţeles, proiectarea este aproape definitivată şi ar trebui să înceapă execuţia. Per total, ar urma să fie modernizaţi 14 km , valoarea totală a celor două obiective de investiţii fiind de aproximativ 16 milioane lei, inclusiv TVA.

          Rep.: - Şi pentru aceste proiecte aveţi de asigurat cofinanţare?

          V.D.: -  Da, dar este vorba de sume mai mici, pentru sume considerate neeligibile, precum dirigenţie de şantier, obţinere de avize, autorizaţii etc.

          Rep.: - Ce alte investiţii sunt puse oarecum în pericol din cauza acestei subfinanţări?

          V.D.: - Avem în execuţie şi o reţea de canalizare, pe un tronson de 3 km. După cum ştiţi, nu mai pot fi realizate lucrări de asfaltare a drumurilor, dacă nu este rezolvată problema reţelelor de apă/canalizare, pentru a nu se mai ajunge la situaţia ca atunci când drumul este gata, să îl spargem pentru reţeaua de canalizare. Pentru unul dintre drumurile incluse pe Ordonanţa 28, canalizarea este în lucru, chiar dacă eu nu pot lega acea reţea de nimic. Este vorba despre drumul de pe Valea Tureacului. Valoarea lucrărilor pentru acest tronson de canalizare este de 200.000 euro, bani pe care la momentul de faţă nu îi avem.

          Rep.: - În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura de apă şi apă uzată, sunteţi prinşi în Masterplan...

          V.D.: - Da, nu ştiu când se vor realiza acele proiecte pentru comuna noastră, pentru că ne-au tot dus la periferia programului. Suntem prinşi în etapa a doua, însă observ că se bagă apă tot în sate depopulate şi nu unde ar fi mare nevoie.

          În comună, avem un km de reţea de apă realizat din fonduri guvernamentale, prin acel program Solel Boneh, şi mai am şi alţi km realizaţi prin parteneriatul realizat prin primărie şi cetăţeni, însă fără canalizare. Este reţeaua primăriei.

          Rep.: - La Valea Străjii aţi făcut nişte amenajări pentru turiştii care tranzitează localitatea, zona fiind binecunoscută de bistriţenii dornici de picnic. Ce vă propuneţi pentru perioada următoare?

          V.D.: -  Ne gândim să accesăm eventual un proiect prin GAL Bârgău Călimani, în exerciţiul financiar 2014-2020. Din bugetul local nu mai putem susţine investiţii.

          Rep.: - Iar la Piatra Fântânele?

          V.D.: - La Piatra Fântânele ştiţi că avem propus ca prin „ADI Turism în Bistriţa-Năsăud” să realizăm Parcul de aventuri Dracula. Am înţeles că acest proiect ar fi cel mai căutat de investitori, ar avea şanse de realizare. Iniţial s-ar fi dorit un amplasament aflat în proprietatea comunei Coşna, din judeţul Suceava, o păşune de 18 hectare, însă nu am ajuns la o înţelegere cu ei. Acum avem o altă locaţie pentru acest parc de aventuri.

          Eu aş fi vrut să preluăm prin ADI Turism şi telescaunul de la Piatra Fântânele, unde Primăria Tiha Bârgăului este acţionar, de asemenea, este acolo şi pista de bob, care nu a fost folosită vreodată, care acum s-a degradat, de care nu pomeneşte nimeni şi pe care nimeni nu vrea să o preia. De mai trăia Ceauşescu 3 luni de zile, o dădea în funcţiune. Acum au început să fure de acolo. E păcat, pentru că se putea face un minilac lac de acumulare, cu tunuri de zăpadă şi aveam o pârtie de schi mai aproape de Bistriţa, pentru că eu nu cred în pârtiile de la Colibiţa. Domeniul schiabil e un proiect în care eu chiar nu cred. Să fim serioşi, cine dă bani? Pârtiile se fac de la 2000 m în sus, noi avem o altitudine de 1700 m, nu este drum, nu este curent, nu avem nimic.

Am construit în fiecare sat şcoală, dispensar, farmacie, cabinet stomatologic, cămin cultural

Rep.: - Sunteţi primar din 1992. Care a fost cel mai greu mandat pe care l-aţi avut la cârma comune Tiha Bârgăului?

          V.D.: - Acest mandat mi se pare cel mai greu, strict din punct de vedere financiar. Altfel circulau banii înainte, făceai o adresă, primeai repede răspuns. Lucrurile s-au schimbat. Îmi pare că administraţia este dusă pe o râpă. Sunt termene foarte lungi. De exemplu, pe Ordonanţa 28, dacă am trimis o adresă la Minister, am primit răspuns după trei luni. E destul de greu.

          Rep.: -  Mă gândesc că aţi avut şi satisfacţii pe parcurul celor şase mandate aproape încheiate, de primar...

          V.D.: - Da, sunt mai multe bucurii. Sigur, am avut unele rezultate, am avut investiţii serioase. Eu am construit în fiecare sat şcoală, dispensar, farmacie, cabinet stomatologic, cămin cultural, care sunt funcţionale. Până acum nu aveai unde face o nuntă, acum avem patru locaţii – la Mureşenii Bârgăului, Tureac, Tiha Bârgăului, inclusiv în sala de sport, pe care au solicitat-o localnicii.

          Rep.: - În ceea ce priveşte localităţile aparţinătoare mai îndepărtate, precum Ciosa, Iliuţa Bozghii, acolo ce perspective sunt?

          V.D.: - Acum avem în lucru drumurile de care vorbeam. Despre electrificare nu ştiu ce să spun, de când fac demersuri. Pentru lucrarea de electrificare de la Ciosa am făcut demersuri timp de 10 ani, până am obţinut cei 25 miliarde lei, atât cât a costat lucrarea. În fiecare an am refăcut devizul tehnic şi l-am tot trimis pe la toate ministerele, care tot şi-au schimbat denumirea. Până la urmă ne-au aprobat, însă doar pentru Ciosa. Acum nu mai putem face nimic, costurile au crescut extraordinar. Investiţiile în extinderile de reţele electrice sunt cele mai scumpe. Nicio autoritate publică nu-şi permite. Am şi eu solicitări din partea localnicilor, pentru anumite grupuri de case, dar nu putem face nimic, pentru că un km de reţea costă 1,5 miliarde lei vechi, iar dacă nu ai transformator, costurile cresc. Ce este mai grav este faptul că după ce faci lucrarea trebuie s-o predai la Electrica. Când am avut bani am făcut extinderi de genul acesta pe un tronson de 5 km. Acum nu ne mai permitem să facem nici 200 m de reţea.

          Rep.: - Care credeţi că este viitorul acestei comune?

          V.D:: - Turismul şi micii întreprinzători, făbricuţe de prelucrare a laptelui, a cărnii. Am avut ceva investiţii, mai timide, din păcate au renunţat, din cauza birocraţiei. Era un proiect finanţat tot prin Grupul de Acţiune Locală Bârgău-Călimani.

          În ceea ce priveşte turismul, până în prezent nu prea s-au ocupat bârgăuanii de acest domeniu. Acum sunt o sumedenie de case de vacanţă, pensiuni, unităţi de alimentaţie publică. A început să se dezvolte turismul. Totuşi, încasările cele mai mari vin de la Hotelul Dracula, aproximativ un miliard lei vechi anual.

          Rep.: - Pe final, ştiu că aveţi un of legat şi de Autostrada Nordului. Dumneavoastră credeţi că ar trebui, totuşi, să fie făcută pe acest itinerariu?

          V.D.: - Da, pentru că pe aici a şi fost gândită în 2006, pe dealurile astea de aici. Sunt costuri mult mai mici decât pe partea aceea de la Borsec – Neamţ. Au fost alte interese acolo, se ştie. Cred că se va prinde, totuşi, acest proiect în Master Planul General de Transport.