Preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan: Sper ca până de Crăciun să pot tăia panglica la Cinematograful Dacia. Anul acesta se va încheia modernizarea fostei Policlinici

Sunt finanţate lucrări la drumurile comunale în 42 localităţi

Rep.: - Revenind la drumurile comunale, cred că aici lucrurile se mişcă mult mai repede, prin deja renumitul Program Naţional de Dezvoltare Locală implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale.Ce contabilizează infrastructura economică rutieră prin acest program cofinanţat prin Ordonanţa 28?

          E.R.M.: - Prin PNDL, la nivelul judeţului sunt finanţate lucrări la drumurile de interes local în 42 localităţi, practic în aproape două treimi din localităţile judeţului. Sunt investiţii de aproximativ 57 milioane lei. Peste 100 km drumuri comunale au fost deja realizaţi, încă 100 km, referindu-ne la toate localităţile, sunt în licitaţie. Pentru alţi 50 km procedurile sunt gata. Este un program amplu al Ministerului Dezvoltării şi probabil că niciodată nu au fost atât de multe investiţii în drumurile comunale ca în această perioadă. Sunt comune unde sunt sau vor fi modernizaţi şi peste 10 km de reţea de drum de interes local, ceea ce nu este puţin.

          Tot aici merită amintit faptul că prin autorităţile locale au în implementare sau au încheiat proiecte de modernizare a peste 360 km de drumuri agricole şi forestiere, valoarea totală a acestor proiecte europene fiind de aproximativ 77 milioane euro.

          Rep.: - Programul Naţional de Dezvoltare Locală cuprinde şi investiţii în reţele de apă, şcoli, grădiniţe... Putem spune că Ministerul Dezvoltării Regionale a susţinut consistent administraţiile locale?

          E.R.M.: - Da, prin acest program au fost făcute investiţii şi în reţelele de apă ale unor localităţi, dar şi la unităţi şcolare şi grădiniţe. Dintre şcolile beneficiare, le-aş nominaliza pe cele din Măgura Ilvei, Negrileşti, Reteag, Romuli, Ţagu, Salva, iar la grădiniţe ştiu că sunt finanţări pentru Livezile, Lechinţa, Budacu de Jos, Dipşa etc.

          Merită reamintite şi contractele de modernizare a unor şcoli, prin Programul Operaţional Regional, în urma relocării unor fonduri rămase necheltuite pe alte programe operaţionale. Numai CN „Liviu Rebreanu” beneficiază de 7 milioane euro, dar sunt şi alte trei unităţi şcolare din Beclean, plus Bistriţa Bârgăului, Petriş, Miceştii de Câmpie. Dacă adăugăm şi microbuzele şcolare care au ajuns în judeţ anul trecut şi care urmează să mai fie repartizate, sprijinul guvernamental este unul substanţial.

          Rep.: - Vicepremierul Liviu Dragnea susţinea, inclusiv la Bistriţa, finanţarea unor investiţii în aşezăminte culturale şi baze sportive. Cum s-au concretizat acele promisiuni?

          E.R.M.: - Aceste investiţii la căminele culturale se derulează prin Compania Naţională de Investiţii. Până-n prezent, au început lucrările sau sunt în procedura de achiziţie proiecte pentru 11 localităţi, printre care Chiuza, Feldru, Milaş, Rebra, Teaca sau sunt spre final, cum este cazul Năsăudului. În plus, din câte ştiu, sunt în analiză documentaţiile pentru alte 12 proiecte de reabilitare a căminelor culturale.

          Compania Naţională de Investiţii se face vinovată şi de implementarea proiectului „Bazinul de înot de la Beclean” sau blocurile ANL de la Feldru.

Anul acesta se va încheia modernizarea fostei Policlinici     

Rep.: - Vorbeam la începutul întrevederii despre implementarea primei etape a Mater Planului de apă şi canalizare, care trebuie finalizat în acest an. Ştiu că mai sunt şi alte proiecte din fonduri europene pentru care 2015 ar trebui să fie un punct final.

          E.R.M.: - Într-adevăr, sunt şi alte proiecte extrem de importante care se finalizează în acest an şi, în primul rând, mă refer la modernizarea ambulatoriului Spitalului Judeţean de Urgenţă, investiţie de peste 7 milioane euro. De asemenea, trebuie „închis” Sistemul de management integrat al deşeurilor, din punct de vedere financiar şi operaţional, proiectul de reabilitare a Casei Argintarului şi transformarea ei în Centru German. În vară ar trebui încheiat şi proiectul privind Sistemul de management al sitului de importanţă comunitară Peştera Tăuşoarelor. În ceea ce priveşte gestiunea sistemului informatic a Registrului Agricol, unde avem, în parteneriat cu alte localităţi, două proiecte, unul este într-un stadiu destul de avansat, iar, din păcate, altul este doar în procedura de achiziţie publică, confruntându-ne şi aici cu contestaţii.

          Rep.. – Afirmaţi că Consiliul Judeţean are cel mai mare buget pentru dezvoltare în acest an. Pe lângă aceste proiecte europene şi la cele de infrastructură rutieră, la care ne-am referit deja, ce alte investiţii finanţează administraţia judeţului?

          E.R.M.: - Voi puncta doar câteva dintre ele, şi mă refer la continuarea lucrărilor de construcţie a Blocului Operator de la Spitalul Judeţean – unde investiţia totală este de 19 milioane lei – la construcţia corpului nou pentru Biblioteca Judeţeană, la sediul Serviciului de Evidenţa Populaţiei. De asemenea, vor începe foarte probabil lucrările de reabilitare a curţii interioare a Complexului Muzeal.

Sper ca până de Crăciun să pot tăia panglica la Cinematograful Dacia

          Rep: Consiliul Judeţean a preluat Cinematograful Dacia pentru a-l reabilita şi a-l transforma într-un Centru Multifuncţional. Anul trecut, spuneaţi că din această vară vor rula şi filme la Bistriţa? La acest moment, care e orizontul cinematografic?

E.R.M.: Trebuie să spunem toată povestea, pentru ca lumea să înţeleagă de ce se prelungeşte termenul. Când am preluat mandatul, am găsit un contract de comodat din care trecuseră doi, pentru că fusese semnat în 2010, pentru sălile A şi C. Şi atât. Toate spaţiile administrative, holurile, pentru toate celelalte, nu exista nimic. Noi am făcut un proiect pe ceea ce era, ca să putem transfera acolo Ansamblul profesionist „Dor Românesc” de la Centrul Judeţean pentru Cultură, ca acolo să meargă Şcoala Populară de Arte, al cărei spaţiu a fost ocupat de Casa Germană în urma reabilitării Casei Argintarului.

         RADEF avea o relaţie contractuală cu o firmă o companie mare, care făcea modernizările sălilor de cinematograf, iar în schimb erau lăsaţi să folosească spaţiile pentru cafenea etc. Firma a intrat în insolvenţă sau s-a întâmplat ceva. Noi am început lucrul în primăvara anului trecut, ei ar fi trebuit să vină să lucreze în paralel, dar nu au mai venit. După discuţia cu directorul RADEF „România Film”, au decis: „luaţi-o voi!”.

         Am făcut cereri, demersuri, hotărâre de Consiliu Judeţean, din bugetul de anul trecut am comandat un început de documentaţie, dar nu puteam face nimic, pentru că nu aveam buget. În bugetul din acest an am prins banii, în o lună de zile, cel târziu în martie, în şedinţa de Consiliu Judeţean vom avea un proiect cu DALI, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, pentru Sala B, hol, casa de bilete, cafenea şi tot.

         Ulterior, într-o lună jumătate-două, în speranţa că nu vor fi contestaţii, vom avea şi un constructor. Sper ca în toamna acestui an să le punem în funcţiune.

         E foarte complicat, pentru că este o singură firmă în România care face studii acustice. Mai mult, sunt două companii care amenajează săli de cinematograf.

Sper ca până de Crăciun să pot să tai panglica la Cinematograful Dacia, dar cu o condiţie: să am un constructor foarte bun, că am preluat eu dirigenţia de şantier, mă ocup personal şi supraveghez lucrările.

Lucrările s-ar fi încheiat în mai-iunie, dar nu am mai putut continua, pentru că sistemul de instalaţii trebuie să fie extins, de exemplu.

Varianta optimistă rămâne în iarnă, dar e foarte greu cu procedurile.

Rep.: - Care credeţi că sunt investiţiile prioritare pentru următorii cinci ani?

          E.R.M.: - Aşa cum vă spuneam, prioritatea zero este drumul „Poarta Transilvană”. De asemenea, faza a doua a Master Planului de apă şi canalizare, unde investiţiile sunt estimate la peste 140 milioane euro. De asemenea, promovarea proiectelor din Master Planul de turism al judeţului, atât pe Valea Someşului, cât şi pe Valea Sălăuţei şi a Bârgăului se constituie într-o prioritate a administraţiei.