Zilele prozei - Bistriţa-Beclean

În 5 și 6 octombrie, la Beclean – unul dintre cele mai cochete și mai dinamice orașe mici din centrul României – au avut loc „Zilele prozei“, eveniment care și-a construit deja o frumoasă tradiție, întâlnirile de la Beclean aflându-se în acest an la ediția cu numărul 17. Organizatorii acestei manifestări au fost: Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanţa Bistriţa-Năsăud a Filialei Cluj a USR, Societatea Scriitorilor din Bistriţa Năsăud, Primăria oraşului Beclean, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Jude- ţean Bistriţa-Năsăud; Colegiul național „Petru Rareş“ Beclean și, de asemenea, în parteneriat media cu revistele „România Literară“, „Mişcarea literară“, „Răsunetul cultural“. Momentul de vârf al acestei ediții recentissime a „Zilelor prozei“ l-a constituit dezbaterea de la sediul Primăriei din Beclean (gazdă impecabilă: primarul Nicolae Moldovan) despre „Cititorul / scriitorul de proză“ și dialogul cu cititorii (în rândul cărora au fost prezenți numeroși elevi) susținut de conducerea Uniunii Scriitorilor din România și a revistei „Româ- nia literară“. Alături de scriitori din Bistrița-Năsăud, au fost de față la dezbatere scriitorii Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Cristian Pătrăşconiu și Angelo Mitchievici. Subiectele care au fost abordate cu această ocazie au acoperit o plajă tematică diversă. Astfel, s-a vorbit argumentat și contra-argumentat, despre: condiția actuală a literaturii, în mod aparte a literaturii române, condiția scriitorului în societatea românească, relația dintre literatură și noile tehnologii, prezența tinerilor scriitori în proiectele Uniunii Scriitorilor din România, peisajul publicistic actual al literaturii de la noi, viitorul literaturii. Moderatorii foarte reușitului eveniment au fost scriitorii Olimpiu Nuşfelean și Menuţ Maximinian.

România literară nr. 42/2024

Întâlnire cu cititorii a conducerii Uniunii Scriitorilor şi a revistei România Literară

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanţa Bistriţa-Năsăud a Filialei Cluj a USR, Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, Primăria oraşului Beclean, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, Palatul Copiilor Bistriţa, Colegiul National “Petru Rareş” Beclean, România Literară, Mişcarea literară, Răsunetul cultural au organizat ediţia a XVII-a a Zilelor Prozei, în 5-6 octombrie.

În prima zi, la sediul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud/Cotidianul Răsunetul a avut loc dezbaterea Exerciții literare. Întâlnire cu tinerii scriitori, care s-a constituit într-un dialog fast între prozatorii bistrițeni consacrați Elisabeta Scurtu, David Dorian, Victor Știr și elevi, studenți, cadre didactice, oameni de cultură, dialog desfășurat în 5 octombrie a.c., ora 14, în camera etno a Cotidianului „Răsunetul”, Bistrița, cadru potrivit pentru a sugera faptul că legătura cu tradiția e una inspiratoare chiar în postmernitate. Prozatorii invitați au oferit sfaturi și răspunsuri utile tinerilor scriitori, dintre care, au citit fragmente promițătoare de proză: Daria-Maria Timiș-Varga, Amalia Levey, Ana Ciobanu și Patricia Bozbici. Moderatori: Ionela Nușfelean și Menuț Maximinian.

Duminică, la Primăria Beclean s-a derulat Colocviul Cititorul/ Scriitorul de proză şi întâlnirea cu cititorii a conducerii Uniunii Scriitorilor şi a revistei România Literară, invitaţi fiind Varujan Vosganian – preşedinte USR, Angelo Mitchievici – vucepreşedinte USR, Gabriel Chifu – redactor şef şi Cristian Pătrăşconiu – redactor la România Literară. Moderatoriii eveniemntului la care au participat scriitori şi elevi din Bistriţa-Năsăud şi cei care s-au ocupat de organizare au fost Olimpiu Nuşfelean – director Mişcarea literară şi Menuţ Maximinian – preşedinte Sociatetea scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi gazdă bună primarul Nicolae Moldovan, alături de inspectorul şcolar general Cristian Nicula. Dintre cei prezenţi îi amintim pe scriitorii Cornel Cotuţiu, Icu Crăciun, Virginia Nușfelean, Elena M. Cîmpan, Ioan Radu Zăgrean, Nadia Linul, Iacob Naroş, Vasile V. Filip, Mircea Daroşi, profesoarele Emese Cîmpean, Neli Nicula, Ionela Nuşfelean, elevi de la Colegiul Petru Rareş Beclean şi de la Palatul Copiilor Bistriţa.

Pentru cititorii noştri redăm un fragment din colocviu, filmul întreg fiind postat pe pagina ziarului nostru.

Menuţ Maximinian

Este o bucurie să avem la Beclean conducerea Uniunii Scriitorilor și conducerea revistei România literară, una dintre cele mai importante publicaţii de cultură din România. Suntem la ediția a 17-a, gândită cu un episod la Beclean, mergem cumva spre rădăcinile lui Liviu Rebreanu, pentru că mama Ludovica Diugan este de aici, din Beclean. Nu departe, la Chiuza, este vatra unde s-a născut învățătorul Vasile Rebreanu, tatăl scriitorului, iar locul unde s-a născut Liviu Rebreanu este peste deal, pe Valea Ţibleşului, la Târlişua. Cumva, noi ne reîntoarcem din aceste zile ale prozei în toate aceste puncte. Ne amintim şi de ediţiile Zilelor Prozei de la Anieș, când a fost și Nicolae Manolescu alături de noi.

Am ținut neapărat să fim la Beclean și pentru faptul că aveam un o școală foarte bună, cu elevi apropiaţi de literatură, mai mult, olimpici. Le mulţumim gazdelor noastre, în mod special domnului primar Nicolae Moldovan.

Varujam Vosganian

Una dintre marile probleme ale vremurilor noastre este că nu se suprapun atributele și atribuțiile, adică calitățile persoanei cu funcțiile sale. De multe ori funcțiile o iau înaintea virtuții. O problemă complicată pe care poate generațiile viitoare o vor rezolva între atribute și atribuții care nu sunt doar o chestiune de siguranță și sunt o chestiune de morală. Între 1926 și 1932 Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu, ales timp de şapte ani consecutiv, în opinia istoricilor literari cea mai fastă perioadă a S.S.R. Apoi s-a preschimbat, după război, numele în Uniunea Scriitorilor din România. Așadar, este o instituție puternică înrădăcinată în tradițiile României moderne. Poporul român are multe traume. Și ar fi foarte bine ca noi să lă- săm o Românie mai limpede și mai curată. Dacă ne uităm în istoria României moderne, zorii modernității au venit odată cu primele idei liberale de la sfârșitul secolului al XVIII. Am putea spune că din

Aredeal s-a creat conștiința românească. Și literatura a fost un factor important în Unirea României. Aveți aici pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, puțin mai încolo pe Octavian Goga și atâția alți scriitori iluștri de dinainte și de după cel de al doilea Război Mondial, care fac onoare ţării. Unirea de la 1918 n-a făcut decât să sfințească o Uniune spirituală, o identitate culturală care se ardea deja cu mult înainte şi aici la Bistrița, Beclean, Năsăud sunt în avangarda acestei conștiințe care s-a prefigurat și care s-a consolidat. Cred că oricât am scrie, n-o să ajungem la capătul sacului. Întotdeauna mai rămâne ceva de scris. Întotdeauna mai rămâne ceva din zestrea pe care Dumnezeu ne-a dat-o şi care se numește inspirație.

În ciuda tuturor performanțelor tehnologice, marii campioni sunt tot cei care scriau poezie în ritmul mersului cămilei sau muiau pana de gâscă în cerneală. Nu trebuie să fim deznădăjduiți de avansul tehnologic. trebuie doar să-i respectăm mai departe pe cei care scriau cu pană de gâscă ca să putem scrie noi mai departe în văzduh, în ciberspațiu cu tastaturile de astăzi.

Gabriel Chifu

Mă bucur să fiu la Beclean prima oară și e o surpriză că iată locuri despre care să zicem, știm foarte puțin acolo la București devin ele însele din margine centru. Tot ce am vă- zut aici e impresionat și a demonstrat acest fapt că, dacă există voință, inițiativă, inteligență și devotament pentru comunitate, se pot face lucruri excelente. Lumea se schimbă, ieșim din zodia cuvântului scris și am intrat în zona aceasta a digitalizării, a existenței prin internet, ceea ce, din păcate, este și o ieșire din centralitatea literaturii. Totuşi avem nevoia aceasta de ficțiune, de visare, necesități ale sufletului. Conectându-se la internet, o cale mult mai comodă pentru a afla noutăţi, mintea oamenilor nu mai este antrenată, nu mai face exercițiul ăsta al lecturii, care este un exercițiu atât de necesar, așa cum trupul are nevoie de hrană şi mintea și sufletul nostru au nevoie de calm și de exerciții de antrenament. O literatura reprezintă această necesară activitate care face ca noi să fim în bună stare. Literatura este într-o margine acum și revistele și noi ca in inși care scriem. Păstrarea identității noastre naționale se face prin cultură.

Cristian Pătrăşconiu

Printre întrebările pe care le pun în mod constant și scriitorilor români și celor străini e cine este cititorul dumneavoastră ideal? Cititorul ideal pentru scriitori și scriitoaree de genul feminin. Întrebarea primă, să zic așa, acolada mare, este cine a fost mai întâi cititorul sau scriitorul? Cred că nici nu mai contează. Acum avem patriarhii noștri cărora le facem mereu și mereu reverențe Marii câștigători. Avem și astăzi oameni care. Scriu și rescriu, care citesc și recitesc. Aveți în sală prozatori excepționali ai literaturii române contemporane.