ZIUA RĂSFĂȚULUI…..

De la începuturi și până în zilele noastre, au existat oameni bogați și oameni săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială. În ultimele decenii, megatehnologizarea tuturor domeniilor vieții a dus, pe de o parte, la superproducție și, deci, la abundența produselor.

       Cu toate acestea, oamenii devin tot mai reci și indiferenți la problemele semenilor, ființa umană se îndepartează tot mai mult de menirea ei pe această lume, de ceea ce trebuie să fie: iubire. Omul a uitat că este făcut din iubire pentru iubire: nu se mai iubește nici pe el insuși și nici pe aproapele său. Omul nu știe, nu vrea și nici nu are timp să se mai bucure de lucrurile simple. Ființa umană neglijează un lucru important, și anume faptul că la baza acțiunilor noastre stă fie semnul iubirii, fie lipsa acesteia.
       Apoi, omul și-a pierdut echilibrul vieții: bucuria de a dărui și a primi.Or, a dărui este în firea întregului univers, iar a accepta darul este a doua natură a acestuia. Altfel spus, intenția care se ascunde în spatele dăruirii și primirii are o importanță vitală.
       A oferi un cadou nu este un gest obligatoriu, ci decizia celui care o face. Cadoul nu poate fi nici cerut, nici comandat, nici sugerat, deși totuși există câteva excepții.
        A ști să oferi mici daruri cu discreție și tact este un semn de noblețe sufletească. Modul în care dăm și primim cadouri se învață. Nu întâmplător în Japonia - țara politeții - se fac cursuri speciale pe această temă. Este foarte important cui și când facem cadouri. Nu este greu de observat că o persoană care intră într-o casă cu o floare în mână este privită cu mai multă simpatie decît musafirul ce se scuză de fiecare dată că la florarie era închis! Micile cadouri întrețin prieteniile și produc oricui mare placere - cu condiția să fie date din suflet și dezinteresat.
      Nu trebuie să așteptăm o zi festivă pentru a-i dărui. Martie în sine, este o lună a dăruirii naturii: pomi care dau să înmugurească, flori plăpînde care înfruntă răcoarea nopții și a dimineții, zile mai prietenoase datorită luminii care ne inundă casele la ore mai timpurii... De la acest fel de dăruire învățăm despre simplitate, necondiționarea actului dăruirii, bogația în simplitate, bucuria de a dărui.

     Acum, de 8 martie, dorim tuturor, un martie înfloritor în care să redescoperiți bogăția simplității.        

           Soc. dr. Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sănătății și Educație pentru Sănătate al DSP BN