1.Universitatea germnaă

Cum? S-a terminat criza economico-financiară şi putem din nou să studiem, să audiem sau să visăm prin universităţile apusului? „Abendlandes”? Am ieşit din haos şi intrăm în raţional „Vernunft”? Aa, nu domnilor, nuu! Dar, ca să intervină un respiro în stresantul de drum „gestressige Weg” al multi-venerabilităţilor de azi, să încercăm un mic viraj „Umbleitung” prin lumea academică de la Albertus Magnus din Koln… o serie de conferinţe pe tema cunoaştere şi intuiţie „Knowledge&Intuition” au fost susţinute de profesori americani şi germani, care au alternat într-un mod dialectic referent/oponent; discuţiile libere de la sfârşitul fiecărei expuneri au dinamizat concept şi terminologie „Begriff&Termonologie” opinii şi controverse „Meinungen&Winderspruch”, care în ansamblul lor au conferit însăşi însufleţirea manifestărilor… desigur, o detaliere a subiectelor ar părea într-o primă dezbatere atrăgătoare, dar un asemenea dialog ar necesita în primul rând un cerc psihologic de un anumit grad perceptiv şi, de ce nu, intuitiv! Cum, până în prezent nu am întâlnit în universităţile spaţiului mioritic un asemenea receptacol „hypodoche”, deşi, probabil el există, mă limitez întru propria-mi percepţie „eigene Wahrnehmung”, cu speranţa, totuşi, că într-un viitor care să aparţină unei durate medii de viaţă „Lifespan” asemenea eveniment să se producă şi, de ce nu? să genereze un impuls al mult aşteptatei occidentalizări mioritice…

2.Flushing Meadows

Turneul de tenis de la New York de la „Pajiştile Ţâşnitoare” din cartierul „Queens” – Reginele, a avut şi anul acesta partide memorabile între îndârjiţii aşi ai sportului alb… aş dori să fac un scurt „Commentary” asupra unei întâlniri de excepţie, cea dintre belgiana Flamanda Kim Clijsters şi jucătoarea de culoare nord-americană, Venus Williams… Semifinala de Grand Slam, numerele 2 şi 3 mondial, jucătoare de forţă deosebită şi de experienţă competiţională, de asemenea, de vârf „top at all niveau”… începe primul set mai bine Williams, şi o conduce cu 1-0 la seturi… în setul doi Clijsters se impune în timebreak şi 1-1 la seturi… cel de-al treilea set, decisivul, alternează în lovituri de excepţie, în răsturnări dramatice, iar finalmente se impune cu 6-4 Flamanda, care avea, de altfel, să câştige şi turneul feminin… multe din schimburile de mingi dintre cele două extrem de dotate jucătoare au purtat amprenta extraordinarului, atât ca intuiţie, cât şi instinct de spaţializare/re-spaţializare extrem de rapidă, în care execuţiile erau de ambele părţi la limita echilibrului/dez-echilibrului anatomic… s-a şi greşit nu de puţine ori, dar la acel nivel se joacă, se luptă „All Fightings” numai la câştig, excluzându-se aproape în întregime loviturile, serviciile, voleyurile, passingshoturile sau crossingurile de „ce-o ieşi”… ambele jucătoare sunt performere deosebite, fără a elimina umanul emoţional întru bucurie/supărare „Enjoying vs. Dissapointment”, iar conectarea unui public mondial cu multe zeci de milioane de telespectatori, la acea arenă de tip Colosseum Roman de pe Arthur Ashe Stadium spune de la sine de mondialitatea gladiatorică „Woman Tennis Gladiator” a lumii moderne… întru speranţa că vreodată şi o autohtonă ar reuşi o asemenea performanţă.

Augustin

3.Trezeşte-te Germania

Cum? Dorm nemţii? S-au dat pe tânjeală? Seamănă cu noi?.... păi se zice că ei ar fi mai în faţă decât restul europenilor… substratul retoricii noastre este evident altul şi anume, el este provocat de apariţia în Germania a unei cărţi semnate de un bancher, Thilo Sarrazin, intitulată „Deutschland schaft sich ab” – Germania se anihilează singură – în care tema esenţială este puternica migraţiune afro-asiatică în Germania, şi care înstrăinează masiv şi periculos ţara strămoşilor „Vaterland”… cartea a suscitat intense dezbateri pro şi contra „Furs und Gegen” atât în mass media cât şi în lumea politică, dar cert e că un mare număr de germani – 56% susţin opiniile temerarului german… Dl. Sarrazin are multă dreptate când subliniază că înstrăinarea Germaniei se accentuează pe zi ce trece „Entfremdung”, că natalitatea în Auslander – străini – este de trei ori mai mare decât cea a nemţilor nemţi, că statul social german este supraîncărcat şi nu o va mai duce mult şi că Germania pentru toţi „Multi-Culti” va fi un dezastru… cum şi eu sunt Auslander în Germania, chiar dacă cu USA Pass, voi încerca o poziţie de neutralitate faţă de inflamabila temă a migranţilor în ţara de pe Rhein…

Este clar că înfrângerea Germaniei în cel de-al doilea Război Mondial „Zweite Weltkrieg” a redus nu numai teritorial Germania (teritorii ocupate de Polonia, Cehoslovacia, Franţa şi chiar… Belgia), dar a redus enorm puterea de decizie a guvernelor postbelice în relaţiile internaţionale… Germania este dirijată azi şi de la Washington şi de la Tel Aviv şi de la Moscova şi de la Warshaw sau Praga, iar în ultimele decenii chiar şi de la Bruxell! Acest Multi-Diktat majoritar anti-german au condus la Auslandizarea Germaniei, preponderent pe linia otomanizării, cu evidenta scădere a randamentului german, a disciplinei germane, a limbii germane, a culturii germane… recent, într-o serie de cartiere din Duisburg, Cottbus şi Berlin, în zonele puternic otomanizate, respectiv… zone independente din Germnaia!!! „Rechtsfreie Viertel”!... Kossowizarea îşi spune dramatic cuvântul şi nu puţine voci din Germania prevăd mari erupţii sociale, mari izbucniri naţionaliste, cu efecte imprevizibile deocamdată… Istoria, dramatica istorie nu se scrie cu politicianisme de faţadă, cu realitatea reală „die Wirklichkeit in sich selbst” ale trăitorului autohton, care în propria lui ţară se vede desconsiderat şi umilit, muncind şi plătind pentru alţii…

4.Komm Erika, komm!

Cine să fie Erika? Vreo nouă vedetă în lumea sportului? În lumea muzicii? Filmului? Nuu, doamna Erika Steinbach este o formă de curaj mai rar în Germania de azi, care afirmă peste tot că teritoriile pierdute de Germania la Polonia şi Cehoslovacia, cu expulzarea brutală a întregii populaţii civile (peste 15 milioane după unii, sau chiar 20 milioane după alte surse) este o mare nedreptate a istoriei Europei şi lumii „riesige Ungerechtigkeit der Europa und Weltgeschichte”… lumea expulzată „Die Vertriebene” îşi cere nişte drepturi care sunt refuzate de careul de patru (USA, Rusia, Anglia, Franţa) de cei doi (Polonia şi Cehia), de Uniunea Europeană şi de Drepturile Omului de la Strassbourg… D-na Erika spune că în Germania toţi au un sentiment de înţelegere pentru străini „Mitgefuhl”, dar pentru nemţi însăşi „Deutsche selbst” acest sentiment este absent „Abwesenheit”… desigur că tema necesită un mult mai larg comentariu, dar subiectele fierbinţi ale istoriei nu trebuie niciodată ocolite…