POEŢI GERMANI CONTEMPORANI: VOLKER ZUMBRINK

Poetul s-a născut în 1962, în Warendorf, Münsterland, Germania. A studiat în Münster. Poezia pe care o scrie este vechi şi nou, la un loc, prin trăirile transmise şi prin formă aparte, în sensul scrierii unor cuvinte legat, ca transmiţătoare de mai multe sensuri într-un sens, nu doar cu trimitere la „imagini-valiză”. Textele alese fac parte din volumul „schneetigerbaby” („tigrul zăpezii”?, un pui de tigru), titlu ce trimite cu gândul la copilărie, naivitate, îndârjire, luptă, puritate... Cartea a apărut la Editura „Schardt”, din Oldenburg, în 2016. Pe coperta a IV-a stă scris, printre puţinele date despre poet, faptul că „ preocupări precum traficant de arme, gropar, vânzător de discuri, poştaş ... nu apar în CV-ul său. Întotdeauna  a fost în slujba comunicării... întărindu-i pe oamenii de la poalele pădurii din Teotoburg”. Locuieşte în Bielefeld.

GEGENWART

I

Vorbereitungslager für alle Eventualitäten.

Ausschliessen dass in der Zukunft was kommt

was kommt.

 

II

Dokumentationszentrum für alle Fälle die nicht eintraten.

Historiker des ungeschehenen Selbst.

Bei der Recherche das Deckenlicht ausschalten.

 

3

Eins zwei drei: Zukunft und Vergangenheit

als silbern verwelkt glänzender Lorbeerkranz

um eine leere Mitte gelegt.

 

Und dann ein Schritt eine Zeile ein Vers voran:

Die Leere die Stille ist es! Und dann ( erst )

Antwort!

 

PREZENT

I

Tabără de pregătire pentru toate eventualităţile.

Stabilind că în viitor ceva se întâmplă

Se întâmplă ceva.

II

Centru de documentare pentru toate cazurile la care nici nu te gândeşti.

Istoric al sinelui neîntâmplat.

În timpul căutării, se închide lumina de sus.

 

3

Unu doi trei: viitor şi trecut

ca o cunună de lauri, argintată, veştejită, strălucitoare,

aşezată în jurul unui mijloc gol.

 

Şi apoi un pas un rând un vers în faţă:

Este linişte, este gol! Şi apoi ( în sfârşit )

Răspuns!

 

 

DAS SCHWARZE MAL DES GLÜCKS

 

Die schönsten Tage meines Lebens, sie liegen hinter mir, ich weiss es.

Denn ich habe Erfahrung, wenngleich nicht allzu viel, mit schönen Tagen

und durch ihr Ausbleiben. (Und ich habe viel gelesen. )

 

Die schönsten Tage, sie liegen hinter mir

und entrückt schau ich in die Krater, dorthin,

wo diese Tage brannten

noch vor kurzem.

 

Ja, wie es sich anfühlen wird,

frag ich mich umgeben von Brandgeruch,

wenn ich dermaleinst umständehalber gewonnen haben werde

die Gabe der Erinnerung.

 

Die schönsten Tage, sie stehen hinter mir:

Mein Fleisch trägt das schwarze Mal

des Glücks.

 

SEMNUL NEGRU AL FERICIRII

 

Ştiu, cele mai frumoase zile din viaţa mea se află în urma mea.

Pentru că am experienţă cu zilele frumoase, deşi nu prea multe,

Şi pentru că uneori mi-au lipsit. ( Am citit mult. )

 

Cele mai frumoase zile se află în urma mea

şi le privesc acolo, departe, în crater,

unde încă ardeau

de puţin timp.

 

Da, cum se simt,

mă întreb, înconjurat de miros de ars,

dacă vreodată, ţinând cont de circumstanţe, voi fi fost câştigat

dreptul la amintire.

 

Cele mai frumoase zile stau în urma mea:

Carnea mea poartă semnul negru

al fericirii.

 

LIEBESBRIEFE

 

Selbstverständlich korrigiere ich die Liebesbriefe

meiner jungen Geliebten und sende sie

mit freundlichen Grüssen zurück. Sie bittet darum.

Die Listen mit dem zu Erledigenden

schreibe ich mit Bleistift,

so auch dieses.

 

Man kann so herrlich

Leicht ( oh, Schönheit und Leichtihkeit

der Liebe! ) noch etwas ergänzen und

flugs radieren; Namen z. B.,

meinen Namen.

 

SCRISORI DE IUBIRE

 

Bineînţeles, corectez scrisorile de iubire

ale tinerelor mele iubite şi le trimit înapoi

cu salutări cordiale. Ele îmi mulţumesc.

Scriu cu creionul

liste cu ce am de făcut,

aşa ca acum.

 

Câte ceva se mai poate

completa sau şterge rapid,

uşor, ( oh, frumuseţe şi graţie a iubirii! ):

numele, de exemplu,

numele meu.

 

ABSTIEG INS ARCHIV

 

Du hast mir nicht geschrieben,

Was soll das sein, was soll das werden?

In mir hämmert´s „Was ist mir geblieben!”

Stellst Du Dich etwa ( quer ), denn

 

Ich brauche Deine Worte.

Wo bebte ich denn anders

als an deren Orte? ---

Ja, ich weiss, Du wanderst

 

Und ich lese, lese...

Schreibe mir, wirf Deinen Blick auf mich

und umarm damit mein armes Ich:

Das nenne ich die wahre Exegese.

 

COBORÂRE ÎN ARHIVĂ

 

Nu mi-ai scris nimic,

Ce să fie, ce s-a întâmplat?

În mine aud cum bate: „Ce mi-a mai rămas?”

Imaginează-ţi cam cum e, pentru că

 

Am nevoie de vorbele tale.

Unde trăiam eu altfel decât

În ale lor locuri? ---

Da, ştiu, tu umbli

 

Şi eu citesc, citesc...

Scrie-mi, întoarce-ţi privirea spre mine

şi-l îmbrăţişează cu ea pe săracul Eu:

Aceasta numesc eu adevărata exegeză.

 

VOR DEM GEDICHT

 

Das ist also der Moment, bevor das Gedicht

zur Welt kommt.

Beim Blick aus dem Fenster

Sind keine Besonderheiten festzustellen.

Die Passanten richten die Augen

geradeaus und grüssen Begegnende.

Der alte Hund von Gegenüber schleppt sich,

aber dem Anschein nach ist keine Verschlimmerung eingetreten.

Auch dem abwesenden Schauen des Nachsinnenden werden keine

vom Alltagsmass abweichenden Wege aufgezwungen.

 

Verholzte Stauben melden Stillstand

und das trockene Knacken der Blätter

stammt aus dem vergangenen Herbst.

 

ÎNAINTE DE POEZIE

 

Acesta este, aşadar, momentul, înainte ca poezia

să vină pe lume.

La o privire pe fereastră

nu-i nimic deosebit de constatat.

Trecătorii îşi îndreaptă ochii

spre înainte şi-i salută pe cei cu care se întâlnesc.

Bătrânul câine de vis-a-vis îşi târie picioarele,

dar, după cum se poate observa, nu are nicio vătămare.

Şi nu se arată drumuri deosebite

în dimensiunea cotidiană a reflectării.

 

Arbuşti înţepeniţi anunţă nemişcare

şi trosnetul uscat al frunzelor

provine din toamna trecută.

 

28. AUGUST

                            „vielleicht andere,

                          lebhaftere Nationen?”

                                      ( Goethe )

 

Du Grossartige. Du Milchliebende. Du Geliebtwerdende.

Seufzende. Heissatmende. Aus meinen Armen entlassen,

wankst Du in meine Arme zurück und denkst selbst

im Schlingern und Schlängeln und Wiegen und Winden

und legst dich und deine Gefühle an schönste Stellen

an keine SchienenSchrankenSteigeKorsetteGrenzen

an und vor und nach und.       ( Dein Herzschlag!

Spürstduihnspürstdudichspürstdumich! Unser Herschlag. )

 

Doch selbst Dein Herzschlag, ob mein Goethe, ist ein

Schlag und ein Nichtsclag,

 

Ist und ist nicht. Und ist immer und noch nicht gar zu viel

( für, sinn ich, einen Deutschen... )

 

28 AUGUST

 

Tu, grandios. Tu, îndrăgostit de mine. Tu, îndrăgit la rându-ţi.

Cel care suspină. Respiră fierbinte. Din braţele mele desprins,

în braţele mele te-ntorci şi te gândeşti

în balans, în şerpuire, legănare şi răsucire,

îţi aşezi sentimentele în cele mai frumoase locuri

fărăşinebarieretreptecorsetegraniţe

şi te tot gândeşti.          ( Bătaia inimii tale !

simţitesimtmăsimţi ! Cântecul nostru. )

 

Totuşi, doar bătaia inimii tale, oh, Goethe al meu,

este o bătaie şi o nebătaie.

 

Este şi nu este. Şi este mereu şi tot nu-i destul

( pentru un german, cred eu… )

 

WIE JENE MONDKATZE DORT

 

                  „von rechts beleckte sie kurz

                                  Der Mondstrahl“

                ( Bulgakow: „Meister und Margarita“ )

 

alle Farben aus der Welt

zusammengeflossen in dieses blutige mitternachtsgrau

nachtfrieden; regung erregung...  was draussen im garten

auf mich warten mag tausend metaphern des mondes

 

      „es wartet mich es dauert mich ( das, ein mondmoment“ )

 

ziehe den nebelvohang weg und schaue

wie die geliebte

nachtkatze. sitzt          mit widerhakelnder zunge

den mondstrahl beleckt.

jenen. wie es beginnt! herrliches glänzen. Schau junge.

wie er sich reckt.

eine fontäne von sternen weckt sie hinaus in den nachthimmel.

 

PRECUM ACEA PISICĂ DIN LUNĂ

 

                                  „din dreapta îi lingea scurt

                                   raza lunii“

                               ( Bulgakov, “Maestrul şi    Margareta”)

 

toate culorile lumii

contopite în acest gri însângerat din miez de noapte

pacea nopţii ; mişcare, emoţie… ce-i afară în grădină

pe mine m-aşteaptă îmi plac miile de metafore ale lunii

 

      « mă aşteaptă, mă durează ( acesta-i un moment al lunii »

 

dau la o parte cortina de ceaţă şi privesc

cum stă iubită

pisica din noapte        cu limba prinsă

linge raza lunii.

aceea. cum începe ! minunată strălucire ! priveşte băiete.

cum se întinde.

o fântână de stele apare pe cerul nopţii.

 

ICH BIN TRISTAN

 

Ich bin Tristan ich

nahm den Trank mit

dem Atmen das Schwert

der Liebe zerreisst

mir die Eingeweide es ist schartig

und rostet wie Blut das Schwert

der Liebe senke ich stählern

in Dich einen Diamanten das

Schwert der Liebe es ist

zwischen uns

 

EU SUNT TRISTAN

 

Eu sunt Tristan şi

am luat băutura

cu toată respiraţia

sabia iubirii

îmi sfârtecă măruntaiele

este ciobită, rugineşte

sabia iubirii de oţel

intră şi-n tine ca sângele

sabia iubirii este

între noi

 

FERNE DER GELIEBTEN

 

Bei Goethe hat das ALLES seine Ordnung,

Und sie sehnt sich nach dem Mann.

Ich bin auch ein Mann des Worts und

Demonstrationsobjekt, wie man sich sehnen kann.

 

Und meine Liebeste ist so weit, weit weg,

Viel weiter als der Meister’s Reisen kannte.

So sehr ich Daum’ und Zeigefinger reck,

Kein Busenglobus, an dem ich’s zeigend euch umspannte.

 

DEPĂRTAREA IUBIŢILOR

 

La Goethe totul are locul lui

Şi tot este în dor de om.

Şi eu sunt om al cuvântului

Şi obiect demonstrativ, al faptului că-ţi poate fi dor.

 

Şi draga mea e aşa departe, plecată,

Mult prea departe decât ar şti un maestru călător.

Am tot făcut semn cu degetul mare şi cu arătătorul,

Dar niciun bus pe tot globul nu mă ia şi pe mine.

 

 

PREZENTARE ŞI TRADUCERE DE
ELENA M. CÎMPAN