Abordarea (i) realistă a Fiscului

Joi a fost şedinţă de Colegiu Prefectural. Pe ordinea de zi: Fiscul – o abordare realistă. Prezintă Crin Pântea, director executiv DGFP BN. Şi a prezentat…mai bine de o oră. Mai mult irealist. Dar cum eu sunt doar un simplu contribuabil, vă las în compania abordările realiste ale directorului Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, Crin Pântea…

No comment

*Pentru materialul pe care urmează să îl prezint azi în şedinţa de Colegiu Prefectural, m-am gândit mult, ce formă să ia acest material ca să fie atractiv cum spunea domnul prefect. Când vorbim de cifre şi prezentarea lor, se plictiseşte  toată lumea. Dar înainte de a începe să prezint câteva cifre, ca să nu existe riscul de a vă plictisi, v-am pus la fiecare în faţă o foaie albă A5 pe care am rugămintea să scrieţi în timp ce eu prezint cifrele, câteva idei, sugestii,reclamaţii, păreri personale despre Fisc, despre conducerea Fiscului, pentru că nu există zi lăsată de la bunul Dumnezeu ca unul dintre voi să nu aibă o discuţie personală cu mine legată de conducerea Fiscului, să nu mai vorbesc de presă. E foarte simplu, nu personalizaţi hârtia, scrieţi pe ea ce vreţi, sunteţi liberi să criticaţi Fiscul, perspectivele lui. Le împăturim la final, le iau eu, iar cu oameni specializaţi din cadrul DGFP BN le voi centraliza şi vă promit că în două zile voi face un material din care să rezulte toate întrebările şi sugestiile dumneavoastră;

*Toată lumea spune că Fiscul e rău. Atunci când mergi pe executare silită, da e rău. Am o prietenă foarte bună, care spune în fiecare zi că Fiscul e rău. Dar, eu o iubesc în continuare, chiar dacă e rău şi vreau să spun că acest 15,89% adus la bugetul general consolidat prin executare silită înseamnă o sumă foarte mare - 96 de milioane de lei. Dacă nu am face executare silită şi am fi buni noi cei de la Fisc, nu am mai avea cei 96 de milioane.

*În încheiere aş vrea să vorbesc în câteva minute despre realitatea Fiscului. Mi-am început activitatea după terminarea facultăţii în Fisc, din ’95 până în ’97. Şi cum se spune că prima dragoste nu se uită niciodată, mi-a rămas Fiscul în activitate zi de zi. Am ţinut legătura şi la propriu şi la figurat cu Fiscul în permanenţă şi când nu am fost în Fisc. În economie, în marile întreprinderi, le-am văzut şi le-am făcut pe toate. Cunosc foarte bine ce se întâmplă de partea agenţilor economici, iar astăzi sunt la conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice BN.

Şi vreau să vă spun un singur lucru: ştiam înainte de a ajunge în Finanţe de distanţa şi prăpastia mare dintre agenţii economici şi Fisc. În ultimii ani, ea s-a accentuat şi s-a lărgit şi vă pot face o mărturisire: nu avem nicio şansă, dar absolut nicioşansă să creştem din punct de vedere al colectării veniturilor la bugetul de stat, dar şi ca nivel de viaţă, dacă Fiscul nu va fi foarte, foarte aproape de cei care fac bani şi de decizia care trebuie să ia bani. Nu este nicio şansă.

Şi atâta timp cât nu discutăm de evaziune fiscală în fiecare zi, de urmărirea acestei evaziuni fiscale, de depistarea ei şi nu ne îndreptăm spre dialogul direct cu agentul economic şi prin lărgirea plajei de impozitare, mărind numărul de contribuabili nu avem nicio şansă să ne dezvoltăm.

Motiv, pentru care atâta timp cât eu voi fi la conducerea DGFP BN ţin foarte, foarte mult să apropii Fiscul de contribuabil. Acel call - center pe care l-am făcut în ianuarie 2013 se pare că a avut un succes şi un rezultat foarte bun. De la două întâlniri pe lună cu agenţii economici, m-am gândit să organizez trei întâlniri. Nu văd cum altfel am putea mări gradul de colectare voluntară.

Nu mai vreau să fugă agentul economic de Fisc, noi să îl urmărim şi când îl prindem să fim răi cu el, motiv pentru care la final v-aş spune care este deviza Fiscului în relaţia cu agenţii economici: Fiţi buni, ca noi să nu fim răi!