Aici Cluj, România ! Transmitem de la Bistrița

Din martie 1954 încep să se audă în casele noastre și glasurile ardelene pornite de la Cluj. Încet, încet Radio Cluj a început să fie foarte iubit și recunoscut ca fiind vocea Ardealului. Poare chiar asta să fi deranjat la vârfurile comuniste care-și doreau centralizarea și ca urmare, după aproximativ 30 de ani de voce ardelenească, Radio Cluj se închide. Pauza de până la 1989 nu i-a determinat pe oamenii de radio să se împrăștie. A fost de-ajuns un semnal de goarnă și s-a mișcat din nou glasul Ardealului. Au revenit mulți, dar nu pentru multă vreme. Cum timpul nu este prea răbdător, unii s-au pensionat iar alții, din păcate, chiar ne-au părăsit. Au mai trecut vreo 30 de ani de la redeschiderea postului de Radio Cluj și ce-am putea spune acum? Este o adevărată istorie de „creștere și descreștere a imperiului” Radio Cluj. Unii, din cei care s-au perindat la conducere, și-au înțeles bine menirea și au mers pe drumul care a consacrat Radioul Ardealului. Alții, aflați în tranzit, au îngropat tradiția și s-au străduit să-i îndepărteze pe cei legați trup și suflet de microfonul din Cluj.
Pentru noi, cei din Bistrița, nu se poate vorbi de Radio Cluj fără Cornel Udrea sau Gelu Furdui. Sunt cei care au înțeles Bistrița și i-au sprijinit pe concitadinii noștri promovând valorile care, în timp, au devenit modele pentru mulți tineri chiar și dincolo de granițele Transilvaniei.
Gelu Furdui, născut la Monor, în județul nostru-Bistrița-Năsăud, a creat la Radio Cluj o adevărată școală a folclorului românesc, un radio ascultat deopotrivă de românii țărani din cele mai îndepărtate colțuri ale Transilvaniei și de intelectualii care au înțeles rolul și importanța tezaurului nostru. În fața microfonului, atunci când vorbea Gelu Furdui am regăsit atât profesorul, dirijorul dar mai ales o voce inconfundabilă a sufletului țăranului român, pe care l-a cunoscut acolo la Monor. Apoi l-a dus cu el la Cluj să-l transmită de aici, în eter,pentru toți cei ce-și iubesc neamul și pământul. Sesizând acea „creștere și descreștere” a Radioului Cluj, Gelu Furdui nu a ezitat în a-și scrie opiniile, cercetările, convingerile. M-am bucurat să fiu invitat la Cluj, la Casa Artelor, unde am participat la lansarea volumului „Credințe, datini, obiceiuri și superstiții la români”, semnnat de etnomuzicologul Gelu Furdui. Personalități marcante din Cluj, profesori universitari, scriitori, oameni de radio și tv au fost prezenți la acest eveniment moderat de scriitorul Cornel Udrea. A fost un prilej de a sublinia atât valoarea omului dee radio dar și noua calitate de tezaurizator al adevăratelor noastre valori tradiționale românești.
Dacă pentru Gelu Furdui a vorbi, a scrie despre Bistrița-Năsăud părea, într-un fel și o datorie morală, ca fiu al locului, atunci „ce l-o fi mânat în luptă” pe Cornel Udrea, născut la Gheorgheni, Harghita? O spune chiar Cornel Udrea: „Vin la Bistrița cu mare plăcere pentru că vin într-o casă a prieteniei, într-o ccetate cu prieteni și doresc să afirm cu acoperire că Bistrița e un model cultural și este o cetate de cultură. De câte ori vin la Bistrița sunt întâmpinat de oameni cu care împărtășesc aceleași idei și proiecte și împreună știm cum să compunem textul armistițiului cu morile de vânt.”
Poate și din acest motiv mi-am dorit să-l cunosc mai bine pe scriitorul Cornel Udrea, să-l ascult dincolo de microfonul de la Radio Cluj, dincolo de cărțile pline de umor fin, de ironie, de dorința de a vindeca prin ceea ce scrie. Momentul s-a ivit tot în lumea umorului-Festivalul „Mărul de Aur” din Bistrița. L-am văzut atunci cu câtă pasiune și atenție se apropia de cei veniți la Festival, cu câtă bucurie vorbea de Festivalurile de gen din țară. Citindu-i opera m-am gândit că nu poate fi indiferent la o inițiativă de teatru la Bistrița. Și așa a fost. Am început să demarăm împreună Festivalul de teatru „Liviu Rebreanu”. M-a încurajat, m-a sprijinit și nu doar de la Cluj. Venea la Bistrița să discutăm ce mai aveam de făcut. Apoi, auzeam la Radio Cluj de un nou proiect de Festival de teatru care prinde contur la Bistrița. „M-am întâlnit acolo cu scriitorul Mihai Ispirescu, cu actorul Eusebiu Ștefănescu și cu Ada Vertan-producătoare de televiziune, oameni care prin personalitatea lor și prin îndeletnicirile curente au asigurat obiectivitatea, privirea rece, nepărtinitoare pentru multe trupe și interpreți individuali ce au urcat pe scena Festivalului... Nu-mi mai rămâne decât să aștept cu răbdare indiană (arindiană) cea de-a doua ediție a acestui Festival de teatru...” Și Cornel nu a rămas să aștepte. Ne-am întâlnit de multe ori și am stabilit cum să facem mai atractiv Festivalul. Așa s-a născut ideea de Festival de teatru profesionist, expoziția de afișe și carte de teatru, dialogurile actori, regizori, spectatori, discuții despre teatrul radiofonic și antrenarea inclusiv a copiilor prin susținerea unor spectacole de teatru de păpuși. Ne-am împărțit sarcinile și am reușit să aducem la Bistrița teatre profesioniste din Târgu-Mureș, Arad, Baia-Mare, Piatra-Neamț, Satu-Mare, iar teatrul radiofonic și expoziția realizată de Radio Cluj au încununat efortul nostru. Nu pot să nu amintesc aici de prezența lui Florin Piersic: „Miercuri am filmat în Ungaria,vineri am jucat la Iași în „Per Gynt” de Ibsen un vechi și îndrăgit rol al meu, apoi la chemarea Prieteniei ( Cornel Udrea și Dorel Cosma au fost chemătorii!), am ajuns la Bistrița, la Festivalul de Teatru... Dragilor! A fost o seară de vis, care a meritat toată osteneala drumurilor! Primiți felicitările unui bătrân actor ( vorba vine, mă alint și eu!) cu sufletul mereu tânăr. Vă iubesc, colo jos mă iscălesc.” Au fost cu adevărat zile minunate transmise țării prin Radio Cluj, iar noi, bucurându-ne de reușită am început să ne gândim la posibilitatea unui teatru la Bistrița, ceea ce l-a făcut pe Cornel să spună și să scrie: „Ca om de teatru, Liviu Rebreanu ar fi fost bucuros să vadă că urmașii lui, unii glanetași cu acte în regulă au pus de un teatru profesionist la Bistrița”. Ca pentru a concretiza sprijinul de la Cluj, în etapa următoare ne-am bucurat să avem revista Festivalului, editată la Cluj, sub numele „Arlechin”, apoi l-am auzit pe Cornel vorbind despre „Pietonal Strasse”: „pe pietonal au fost instalate 11 edituri cu producțiile lor de carte... Am fost acolo, și într-un efort de imaginație, sute de scriitori români și străini, colorând puternic o realitate puternică: da, se mai citește, se mai cere carte!” L-am simțit pe Cornel Udrea lângă noi în această mereu repetată idee a unui teatru profesionist la Bistrița. Nu putea să-i scape apariția revistei noastre „Conexiuni”: „materializarea unei idei colective, perfecționată de personalități și transmițătoare de cultură vie, generoasă, aplicată, începând cu poezia și terminând cu teatrul, simezele active, sau concursuri de fanfare. În această arie redactorii revistei se mișcă cu maximă lejeritate și competență, oferind acea siguranță culturală fără de care o geografie în expresia ei regională nu se poate defini și nici exprima”.
Suplimentul „Thaliafest 6” venit de la Cluj și extinderea Festivalului de teatru la caracterul de Festival internațional de teatru și literatură sunt rodul dorinței noastre de extindere și amplificare în viața culturală. Au participat astfel scriitori, actori, regizori din Franța, Germania, Italia, Israel, Spania, Bulgaria și evident numeroși actori și teatre din România.
În anul 2016, cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru și Literatură „Liviu Rebreanu” se va marca un adevărat moment istoric. Așa credeam atunci, când am anunțat apariția Teatrului de Proiecte Profesionist „Liviu Rebreanu” din Bistrița, rodul unui proiect intens studiat și întocmit cu Cornel Udrea. Prima reprezentație oficială a fost cu un fragment din piesa „Scurta și nefericita viață a lui Marlyn Monroe” de Milan Richter, Slovacia. Pe lângă autorul piesei au fost prezenți personalități culturale din România, Bulgaria, Israel, Turcia, Italia, Spania. Am crezut că s-a împlinit atunci îndemnul lui Cornel: „Îl rog pe profesorul Dorel Cosma să nu pună niciodată pușca jos, ci alături de alte construcții culturale să ceară, în Piața Mare, ca visul multor mii de bistrițeni să se împlinească, iar un teatru profesionist, cu numele lui „Liviu Rebreanu” să-și afle locul, țelul și menirea în acest municipiu”. Oare bănuia ceva? Era etapa în care Radio Cluj intrase într-o perioadă de „descreștere”. Nu întâmplător Cornel Udrea lansează proiectul de anvergură națională „Școala Ardeleană Radio”, prin care își propune reabilitarea tezaurului cultural aflat în fonotecile studiourilor teritoriale (regionale). Se urmărea tipărire și suport electronic- CD și așezarea strategiei proiectului sub deviza „Gospodărește cu grijă și din timp viitorul dacă vrei să ai un trecut”. Sesizând că radioul atât de drag ardelenilor a intrat într-un con de umbră, atât Cornel Udrea cât și Gelu Furdui încearcă să-i sensibilizeze pe cei care le-au urmat la microfon. Greu! Greu și pentrru noi fiindcă auzeam din ce în ce mai rar despre evenimentul nostru la Radio Cluj. Nu am dezarmat și m-am bucurat că și Cornel a rămas lângă noi. I-am auzit glasul la alte posturi de radio și tv. Până în 2020, am dus împreună Festivalul „Liviu Rebreanu”. Apoi am urmat și eu calea pensionării și speranța continuării, a rămas o speranță. S-a încercat chiar a se șterge cu buldozerul existența Teatrului profesionist și a Festivalului internațional „Liviu Rebreanu”. S-au investit sume imense în marele fîs de la Bistrița care s-a numit UNITER. Mai mult, s-a lipit un panou pe Casa de Cultură cu inscripția : Teatrul Municipal Bistrița, unde, acum, din când în când, se joacă câte o piesă cu o distribuție clasică: caii noștri și actorii lor sau, banii noștri și actorii lor... Totul a apărut dintr-o „explozie” ciudată care nu ar fi avut nimic inainte. Este și acesta un mod de gândire pentru o anumită etapă. Se întâmplă și aici (nu doar la radio)-„creșterea și descreșterea”. În așteptarea unor vremuri mai bune, mă bucur că în Radio Cluj (prin arhive) se mai găsesc transmisiile de la Bistrița sau dacă nu, mai păstrăm noi înscrisurile nemuritoare, spuse și la microfon de Cornel Udrea:
„Fără teama de a exagera, ori a forța superlativul,, consider că Bistrița, raportându-se la populația sa și la posibilitățile sale este pe locul I în România, pentru că, an de an, oferă nu numai bistrițenilor Festivaluri internaționale de folclor, muzicale și culturale, și un revers strălucitor, multe dintre acestea se duc să dialogheze cu străinătatea și ne arată cum suntem cu adevărat și cine suntem, ca identitate culturală și istorică” (2018-2020).
Timp de 15 ani am reușit să realizăm 15 ediții de Festival Profesionist de Teatru în cadrul căruia am adus la Bistrița cele mai reprezentative instituții de teatru din România. Din 2016, după înființarea Teatrului Profesionist de Proiecte „Liviu Rebreanu”, Bistrița a avut parte chiar de o micro stagiune permanentă, cu cel puțin două spectacole lunare. Scriitori, actori, regizori din Europa, America, Asia au venit la Bistrița bucurându-ne și bucurându-se de efectele Thaliei. Oricât ar vrea unii să îngroape aceste realități, ele rămân prin forța documentului.
Cornel Udrea cu microfonul într-o mână și cu pixul în cealaltă, le-a transmis istoriei. Peste mulți ani, arheologii, săpând în fonoteca Radio Cluj, vor redescoperi că doi nebuni frumoși, unul din Cluj și unul din Bistrița, au pus pe harta teatrului orașul lui Andrei Mureșanu. Mulțumesc Prietene Cornel Udrea, pentru Prietenia ta.
Dorel Cosma