Alexandru Dărăban: Confiscarea bunurilor personale ale prof. univ. dr. Gavril Scridon de către regimul comunist

Odată cu instaurarea regimului comunist s-a trecut la confiscarea bunurilor tuturor celor cu o stare materială bună. Asemenea lucruri s-au petrecut şi în Sângeorz-Băi. Prezentăm în continuare un document găsit în Arhivele din Bistriţa privitor la profesorul universitar doctor Gavril Scridon, din care reiese cum i-au fost confiscate bunurile personale ale distinsului filolog. Din acest document reiese că distinsul dascăl a făcut memorii către Sfatul popular al Regiunii Rodna[1], precum şi către redacţia oficiosului comunist „Scânteia”[2]. Sfatul Popular al regiunii Rodna a trimis spre rezolvare această problemă Sfatului Popular din Sângeorz-Băi, care-i i-a eliberat un certificat comunal. În ceea ce priveşte memoriul depus la „Scânteia”, n-a primit nici un răspuns. În cele ce urmează redăm conţinutul acestui document:

„Se certifică, de noi, Sfatul popular al comunei Sângeorz-Băi, raionul Năsăud, regiunea Rodna că:

1. Tovarăşul profesor Scridon Gavril, la data de 20 aprilie 1950, dată când s-a făcut naţionalizarea imobilelor, locuia împreună cu familia sa în imobilul cu nr. 858, imobil care s-a naţionalizat.

2. Imobilul mai sus amintit n-a fost niciodată proprietatea familiei Scridon, nici a soacrei lui, văduva Ana Şorobetea, nici a soţului acesteia, decedatul profesor Aurel Şorobetea.

3. Imobilul a fost trecut în inventarul de naţionalizare din 20 aprilie 1950, din greşeală, pe numele lui Şorobetea Aurel.

4. În urma acestei greşeli, odată cu naţionalizarea imobilului de mai sus, au fost naţionalizate şi bunurile personale ale familiei Scridon, haine, care n-au fost încă restituite familiei, deşi s-au făcut nenumărate contestaţii.

5. Familia tovarăşului Scridon Gavril a locuit în imobilul nr. 858, nu ca proprietar, ci ca tolerat.

6. Imobilul amintit a fost proprietatea tovarășei Laura Buia, născută Chinteoan, soţia ing. dr. Emil Buia, directorul Regionalei de Drumuri şi Poduri Cluj. Acest lucru reiese şi din foaia nr. 370 a C.F. Rodna, nr. topo 720/721.

7. Din cercetările noastre reiese că bunurile personale naţionalizate, pe care le solicită familia ca fiind ale ei, nu provin din exploatare, nu depăşesc nevoile unei familii şi au aparţinut familiei Scridon, nefăcând parte din inventarul casei care s-a naţionalizat.

Am eliberat prezentul certificat comunal pentru a-i servi familiei Scridon la obţinerea bunurilor personale care s-au naţionalizat din greşeală.

Sângeorz-Băi, la 14 septembrie 1951”[3].

 


[1] Serviciul Judeţean a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, Fond Sfatul popular al regiunii Rodna. Legea Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, împărţea teritoriul României în: regiuni, raioane, oraşe, comune. Regiunea era unitatea teritorial administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijinea direct organele centrale de stat (art.3). Raionul era unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic, administrativ, având în subordine oraşele de subordonare raională şi comunele (art. 6). Se înfiinţau 28 de regiuni, printre care şi regiunea Rodna, având în componenţa sa 4 raioane: Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu. Reşedinţa regiunii, respectiv oraşul Bistriţa a fost declarat oraş de subordonare regională. Sfera de activitate era complexă, cuprinzând practic toate domeniile de activitate, urmărindu-se o centralizare a activităţii la nivelul regiunii. În urma Decretului Nr.331/1952, Regiunea Rodna s-a desfiinţat.

[2] Ibidem, Document nr. 1823/1952.

[3] Ibidem, Document nr. 233/1951.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5