ASTRA, LA 150 DE ANI DE LA NAŞTERE

Între 23 octombrie-4noiembrie 1861 a fost înfiinţată la Sibiu, Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania. Primul preşedinte al ASTREI a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţiu.

În februarie 1895, Comitetul de conducere al ASTREI decide elaborarea şi publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898-1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică, în istoria poporului român.

În cadrul ASTREI s-a concentrat la sfârşitul secolului 19 elita intelectuală a românilor transilvăneni, George Bariţiu, Timotei Cipariu, Andrei Şaguna, Ion Pop Reteganul, Ioan Puşcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociaţiunii care şi-au desfăşurat activitatea la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, au fost Cornelui Diaconovici, Octavian Tăslăoanul şi Andrei Bârseanu. Octavian Tăslăoanul alături de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de cultură, artă şi atitudine numită „Luceafărul”, apărută mai întâi la Budapeste în 1902, pe urmă mutându-şi sediul la Sibiu în 1906.

Actualmente ASTRA are răspândire atât în ţară cât şi în afara ţării, peste 70 de despărţăminte, adică filiale. Publicaţiile ASTREI sunt „Transilvania”, editată la Braşov între 1868-1878 şi la Sibiu, între 1881-1946, cu unele întreruperi, în prezent apare la Sibiu, „Analele Societăţii Academice Române”, apare la Bucureşti în 1868, în volume anuale care cuprindeau rapoartele sesiunilor, comunicările şi conferinţele ţinute de Academie, „Tribuna”, apare la Sibiu între 1884-1903, fiind condusă în primii ani de Ioan Slavici. Ziarul a însemnat, după opinia lui I. Breazu, „triumful Convorbirilor literare în Transilvania”, datorită activităţii lui I. Slavici şi G. Coşbuc.

La scurt timp după întemeiere mai mulţi intelectuali din Districtul Năsăudului se înscriu ca membrii fondatori şi se formează o comisie de colectori. La adunarea generală de la Şomcuţa Mare din august 1869 s-a hotărât înfiinţarea despărţămintelor asociaţiei. Această activitate se va materializa prin organizarea la Năsăud, între 8-19 august 1870, a celei de-a zecea adunări generale care a avut caracterul unei adevărate festivităţi naţionale. La această adunare toate comunele din district, 44, se făcură membrii pe viaţă, cu efortul de 5.500 florini. Pentru zona Năsăudului, la 27 iulie 1881 un grup de profesori în frunte cu Constantin Moisil, a lansat un apel cu scopul de a întemeia un despărţământ al ASTREI. În urma acestui apel, la 21 august 1881, în sala hotelului Rahova s-a ţinut adunarea de constituire a despărţământului Năsăud. Director a fost ales Constantin Moisil, hotărârle luate au fost aduse la cunoştinţa Comitetului Central de la Sibiu care le-a aprobat la 4 octombrie 1881. La înfiinţare Despărţământul Năsăud al ASTREI cuprindea 27 de localităţi de pe Valea Superioară a Someşului Mare, iar în anul următor şi-a extins activitatea asupra altor şase localităţi.În 1890 teritoriul ASTREI a fost re-arondat în 33 de despărţăminte, cel al Năsăudului devenind al 21-lea, având în componenţă 23 de localităţi şi cercul Rodna cu 13 localităţi.

Astriştii năsăudeni şi de pe Valea Someşului menţin în rândurile românilor dragostea de neam, limbă şi credinţă. Realizări importante ale Despărţământului ASTRA Năsăud în anul 2010 sunt, organizarea cu deosebit succes a Adunării Generale a Asociaţiunii ASTRA la Năsăud în zilele 8-10 octombrie, tipărirea celei de-a doua ediţii a Dicţionarului culturii şi civilizaţiei populare volumul 1, Ţara Năsăudului, ediţie mai bogată cu pete 100 de fişe sau materiale noi, organizarea de sesiuni de comunicări, simpozioane, de dezveliri de plăci comemorative sau aniversare, ridicarea unor monumente, prezentarea unor spectacole, cenacluri şi festivaluri.

Anul 2011 este un an jubiliar pentru ASTRA , se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea ei, de când cărturari ai neamului au creat o instituţie pentru români prin care ei, folosind armele culturii, să prospere şi să intre în rândul popoarelor civilizate. Rolul ASTREI este deosebit de important şi acum pentru păstrarea solidarităţii organice şi a fiinţei de neam a tuturor celor care vorbesc româneşte. Să nu-i uităm pe profesorul Ioan Seni, actualul preşedinte al Despărţământului Năsăud, şi pe profesorul Sever Ursa, cel care a dezvoltat ASTRA pe meleagurile Năsăudului şi Văii Superioare a Someşului Mare. Prin cultură, bun simţ şi mai ales credinţă, vom demonstra eternitatea sufletului românesc.