(I) Scurt excurs istoric în evoluţia Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA Desp

Chiar dacă revoluţia de la 1848 a fost înăbuşită, obiectivele şi ideile sale au continuat să mobilizeze numeroase generaţii în realizarea idealului naţional – unitatea românilor. Calea aleasă a fost una paşnică, cea a dezvoltării culturii naţionale. Casinele, cluburile, societăţile studenţilor erau însă insuficiente, de aceea, începând cu anul 1852 s-a pus problema înfiinţării unor societăţi literare care să promoveze dezvoltarea culturii şi limbii literare române şi să publice cărţi folositoare.

După un deceniu de căutări se creează ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANĂ PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN – ASTRA, a cărei apariţie se contura încă din anul 1860, când, în articolul „ Din Ţara Oltului”, publicat în „Telegraful român” la 20 martie, Ion Puşcariu arăta că românii aveau dreptul legal de a-şi constitui societăţi culturale, conform art. 5, punctul a) din Patenta imperială (1852), articol ce se transforma într-un adevărat apel către românii transilvăneni. Acelaşi Ion Puşcariu pregăteşte şi calea juridică a acestei societăţi culturale, programul ei, statutele sale, sugera susţinerea sa prin fonduri propri adunate de la membrii săi, sugera organizarea adunărilor anuale în localităţi diferite.

Personalităţi precum George Bariţiu, I.V. Rusu, Timotei Cipariu, Ioan Raţiu, Andrei Şaguna şi numeroşi profesori, preoţi, învăţători, ingineri, jurişti, medici, ţărani, meseriaşi, funcţionari s-au implicat în prima adunare de constituire a Asociaţiunii la data de 9-11 martie 1861, la Sibiu, adunare în care au fost prezentate trei proiecte de statute, autori fiind G. Bariţiu, T. Cipariu şi I. Puşcariu. O comisie specială a întocmit un statut definitiv care a fost aprobat la 6 septembrie 1861 şi care interzicea Asociaţiunii să se amestece în probleme confesionale, etnice sau politice. Cu acelaşi prilej s-a ales şi conducerea acesteia: preşedinte – Andrei Şaguna, vicepreşedinte – T. Cipariu şi secretar – G. Bariţiu, floarea intelectualităţii ardelene. Numărul primilor membri era îmbucurător: 9 fondatori, 24 onorari şi 212 ordinari.

Scopul Astrei era specificat de întemeietorii ei - G. Bariţiu: „Astra trebuie să fie câmpul foarte larg, totodată frumos şi dătător de viaţă al literaturii şi ştiinţelor pentru a lumina, cultiva şi ferici pe popor”, iar pentru Andrei Şaguna: „Astra avea menirea de a dezvolta limba şi cultura naţională, căci fără ele nu se pot ţine paşii cu alte popoare civilizate”.

G. Bariţiu evidenţia necesitatea ca Astra să elaboreze şi să publice manuale şcolare, cărţi cu aspecte din istoria românilor pe baza cercetării arhivelor şi documentelor, susţinerea artelor, a tradiţiilor, stimularea industriei casnice, a meşteşugurilor, a negoţului, a unei agriculturi bazate pe mijloace moderne, pomăritul, stupăritul, realizarea unei educaţii sanitare pentru prevenirea unor boli. Militantismul Astrei venea în sprijinul tuturor românilor din monarhia austro-ungară, sprijinindu-le emanciparea culturală şi economică, dorinţa de libertate şi unitate.

Organul suprem de conducere al Astrei este adunarea generală, compusă din membri activi (cu o contribuţie de 5 fl/an), fondatori (...200 fl/an), pe viaţă (...100 fl/an) şi ajutători (orice sumă). Adunarea generală alege oficialii Asociaţiunii, stabileşte mijloacele prin care – şi realizează programul, îşi creează fonduri, aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobă stipendii (burse), editează cărţi, reviste. Oficialii Astrei erau: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 1 secretar primar, 1 secretar II, bibliotecar, casier şi controlor. Un Comitet central format din 12 membri, inclusiv oficialii nominalizaţi se întrunea lunar având o activitate permanentă.

Prin adunarea generală din 1869 s-au creat despărţămintele Astrei, filiale locale care intrau în contact direct cu „poporănii” şi aveau autonomie lărgită. Despărţământul era condus de un subcomitet şi era alcătuit din mai multe agenturi comunale (cercuri). Până în anul 1914 s-au creat 87 de despărţăminte în toate provinciile româneşti din interiorul şi exteriorul Carpaţilor. Prin aceste unităţi teritoriale Astra a creat biblioteci, cămine culturale, şcoli, expoziţii, întovărăşiri economice, reuniuni de lectură, de cântări, a organizat prelegeri populare, cursuri de alfabetizare, conferinţe, disertaţiuni, spectacole, teatru, concerte, producţii corale, reviste, a acordat premii, diplome etc, toate cu un scop precis – culturalizarea maselor.

Astra s-a afirmat şi prin secţiunile sale: literară, ştiinţe fizico- naturale, bisericească, istorică etc prin care se elaborau lucrări, studii, se tipăreau şi se premiau cărţi. Aşa a fost editată prima Enciclopedie română, în trei volume, cuprinzând 40 000 de articole la care au lucrat 172 de colaboratori printre care şi năsăudenii: Grigore Pletosu, Ioan Gheţie, dr. Paul Tanco, dr. Ioan Pop, Virgil Şotropa. Enciclopedia va îmbogăţi principalele biblioteci ale Astrei din principalele oraşe. Astra şi-a creat o bibliotecă centrală şi apoi biblioteci „poporale” pentru că şcoala şi cartea erau pentru Asociaţiune mijloacele de „înaintare şi prosperare” spirituală a poporului şi prin ele poporul îşi ştia folosi „drepturile garantate”. Cărţile proveneau din donaţii particulare, din schimbul cu alte instituţii din ţară şi din străinătate şi chiar din editările propri ale Astrei, care, anual atingeau peste 100 mii exemplare, cu o valoare educativă incontestabilă. Dintre autorii preferaţi de Astra nu lipseau G. Coşbuc, Ion Pop Reteganul, I. Slavici, I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, C.Negruzzi, Brătescu-Voineşti, M.Sadoveanu ş.a. Repertoriul de cărţi al Astrei în anul 1900 cuprindea 110 cărţi de folclor, 53 cărţi poporale, 129 cărţi de literatură, 24 de igienă şi medicină, 31 economice, şi 9 de ştiinţe naturale. Cărţile creau un climat cultural de mare interes, iniţiindu-se ulterior prelegeri populare, conferinţe, şezători culturale, reuniuni de lectură, acţiuni ce se soldau de nenumărate ori cu distribuirea gratuită de cărţi către „poporăni”.

Pentru susţinerea şcolilor româneşti, Astra a creat fonduri speciale, din care acorda ajutoare şi stipendii pentru elevi şi studenţi, unii dintre ei făcând o carieră strălucită: Bogdan Duică, O.Goga, Ion Lupaş, Aron Cotruş, Victor Babeş, Iuliu Haţieganu, Valeriu Bologa etc.

Înfiinţarea Şcolii de fete din Sibiu în anul 1886 este o mare izbândă a Astrei deoarece a fost singura instituţie de învăţământ în limba română pentru fete din Transilvania care, între anii 1886- 1904 a reuşit să şcolarizeze peste 1472 de eleve. Nu aceeaşi izbândă au trăit-o românii cu privire la înfiinţarea unei universităţi româneşti, dată fiind opoziţia şi încăpăţânarea guvernului budapestan. În schimb, de mult succes s-a bucurat acţiunea de alfabetizare a necunoscătorilor de carte, ajungându-se în preajma primului război mondial la 73 de cursuri cu 1100 de cursanţi.

Organizarea de expoziţii româneşti, a unor colecţii muzeale şi a unor serbări naţionale au apropiat şi mai mult Astra de problematica şi interesele poporului, în ceea ce priveşte apărarea fiinţei naţionale, a intereselor sale culturale şi economice. Deschiderea expoziţiei şi a Muzeului Astrei din 1905 a fost prilejuită de aniversarea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. De altfel, fiecare acţiune astristă a vizat, în desfăşurarea ei, unitatea spirituală a neamului românesc, unitate consolidată politic la 1 Decembrie 1918.

Înfiinţarea Astrei a generat o atmosferă de entuziasm şi în centrul românesc de la Năsăud, determinând înscrierea primilor membri, printre care profesorul Octav Bariţiu, Ioachim Mureşanu – preşedintele tribunalului, Maxim Lica – asesor, prof. Leon Pavelea, Grigore Hangea – cancelist, Moise Pop- preot în Tiha Bârgăului. Problema înfiinţării Astrei năsăudene s-a pus în mai multe rânduri: la 19 iunie 1862, la adunarea reprezentanţilor comunelor din Districtul Năsăudului; cu ocazia creieri unei comisii compusă din vicarul Grigore Moisil, Ioachim Mureşan şi Ioan Florian pentru colectarea taxelor de membru al Asociaţiunii;

Numărul membrilor a fluctuat variabil, ajungând să crească masiv în preajma adunării Asociaţiunii din anul 1870, desfăşurată la Năsăud. Cu un an mai devreme, la Şomcuta Mare s-a hotărât crearea despărţămintelor, cel al Năsăudului fiind al XV-lea. Cu toată influenţa benefică a adunării din 1870 în ţinutul năsăudean, despărţământul Astrei întârzia să apară, atât din cauza măsurilor autorităţilor maghiare, cât şi de desfiinţare a Districtului autonom al Năsăudului (1876). La 30 martie acelaşi an, preşedintele Astrei Iacob Bologa cerea lui Ioachim Mureşanu ca „în coînţelegere cu domnii din corpul profesoral şi vicarul Grigore Moisil să întreprindă măsuri pentru înfiinţarea despărţământului şi desemnarea comitetului său de conducere”.

În cele din urmă, profesorul Constantin Moisil (Gimnaziul Grăniceresc) trimite o scrisoare Comitetului Astrei, explicându-le celor din conducere această întârziere, faptul că tinerii năsăudeni n-au primit burse şi ajutoare de la Asociaţiune, deşi contribuţia năsăudenilor la adunarea din 1870 a fost una dintre cele mai mari. Totuşi, la 27 iunie 1881, profesorii Constantin Moisil, Ioan Ciocan şi Artemiu Publiu Alexi de la acelaşi Gimnaziu au trimis un APEL către „intelighenţia” din Năsăud prin care se insista pe urgentarea creierii acestui despărţământ: „Toţi ce ştiu să preţuiască momentuositatea culturii pentru un popor sunt chemaţi în după amiaza acelei zile, orele 15, să participe în sala Gimnaziului din Năsăud la o consfătuire spre scopul întemeierii despărţământului”. Apelul a avut efecte pozitive, numărul membrilor Astrei a crescut şi în ziua de 21 august 1881, orele 6,30 p.m. în sala hotelului Rahova (astăzi Jandarmeria), la chemarea profesorului Constantin Moisil, „intelighenţa” năsăudeană a creat despărţământul Astrei, „focar de instruire şi ajutorare împreunată a românilor transilvăneni pre terenul culturei naţionale”. Au fost prezenţi Florian Porcius, Florian Moţoc, Ioan Avram, Ioan Isip, dr. Constantin Moisil, Paul Besia, Octav Bariţiu, Ioan Tanco, Gavrilă Scridon, dr. Paul Tanco, Ioan Ciocan, Clement Grivase, Ioan Catone, dr. Ioan Mălai, Leon Hangea, majoritari fiind cei din Gimnaziul năsăudean. Despărţământul s-a creat cu 17 membri ordinari şi 12 membri ajutători. Preşedinte a fost ales dr. Constantin Moisil, Ioan Tanco – „actuar” (secretar), Octav Bariţiu – casier, Florian Moţoc – controlor, dr. Paul Tanco, Ioan Ciocan, Grigore Pletosu, Ioan Isip, Paul Besia şi Ioan Catone – membri. Hotărârile adunării au fost aprobate de către Comitetul Asociaţiunii la data de 4 oct. 1881

La crearea sa, despărţământul a avut 27 de localităţi componente, situate la poalele Munţilor Rodnei: Rodna veche, Rodna nouă, Ilva Mare, Maieru, Feldru, Sîngeorgiu, Mititei, Năsăud, Măgura Ilvei, Bichigiu, Hordou, Romuli, Salva, Rebra, Rebrişoara, Parva, Leşu, Poiana Ilvei, Ilva Mică, Nepos, Runcu Salvei, Mocod, Zagra, Poienile Zăgrii, Suplai, Găureni, Cîrlibaba, Coşna. În anul 1882 s-a mai extins în 6 localităţi: Tăure, Mintiu, Nimigea de Sus, Nimigea de Jos, Luşca şi Prislop. În anul 1890 are loc o nouă arondare a Astrei, despărţământul Năsăudului devenind al XXI-lea, împărţit în două cercuri: 1.Năsăud cu 23 localităţi şi 2.Rodna cu 13 localităţi, inclusiv Coşna şi Cîrlibaba.

Conform Statutelor Astrei, despărţămintele acţionau pentru „colecţiuni de producte literare”, înfiinţarea, pe lângă şcolile „poporale” a cursurilor de „pomărit şi vierit, de grădini şi alte economii de model”, susţinerea de „disertaţiuni poporale şi învăţături despre economie, industrie şi comerţ”, îndemnarea poporului spre ocupaţii industriale şi comerciale şi înfiinţarea de „însoţiri folositoare”.

În fruntea despărţământului se afla un comitet ales de adunarea generală pe termen de trei ani. Acesta se compunea din: un director, un vicepreşedinte, un secretar, un casier, un controlor şi 4 membri la care se mai adăugau membrii fondatori şi pe viaţă ai Asociaţiunii.

De la întemeierea sa (21 VIII 1881), despărţământul n-a mai avut noi alegeri până în anul 1891, 2 august, când a fost ales acelaşi director, dr. Constantin Moisil, Grigore Pletosu – secretar, Octav Bariţiu – casier, Gavrilă Scridon – controlor, Ioan Ciocan, Mihai Făgărăşanu, Petre Vertic, Gherasim Domide, Paul Tanco, Ioan Jarda. În anul următor, dr. Constantin Moisil îşi dă demisia din funcţia de director al DNA (Despărţământul Năsăud al Astrei), fiind ales apoi în această funcţie vicarul Năsăudului, dr. Ioan Pop, care rămâne în această funcţie până în anul 1901. Urmează în această funcţie dr. Paul Tanco, între anii 1901- 1905, vicarul Ciril Deac: 1905-1909; prof. Ioan Pecurariu: 1909-1930; Teodor Şimon: 1931- 1933 (probabil!); Iuliu Moisil: 1934-1944; Aurel Şorobetea: 1945-1947; Ioan Seni: 1990-prezent; Odată cu înfiinţarea despărţămintelor se vor crea şi agenturile comunale (cercurile), la nivelul oricărei comune unde existau cel puţin patru membri. Era condusă de un preşedinte, ajutat de un notar şi un casier. Agentura urmărea creşterea numărului de membri, sporirea veniturilor propri, îndeplinirea hotărârilor comitetului cercual, înfiinţarea bibliotecilor „poporale”, organizarea acţiunilor de culturalizare la nivelul satului ş.a. Primele agenturi în despărţământul năsăudean au apărut la Salva şi Năsăud în anul 1900, iar până în 1908 s-au mai creat încă 10, ca în anul 1911 numărul lor să ajungă la 33, adică în toate satele româneşti, mai puţin la Entradam şi Nimigea de Jos.

La înfiinţarea sa, despărţământul năsăudean avea 29 de membri, pentru ca în 1893 să ajungă la 45, iar în 1898 la 69. O creştere spectaculoasă a numărului de membri s-a petrecut în preajma primului război mondial: în anul 1910 s-a ajuns la 197, iar în 1914 la 654, ceea ce confirmă uriaşa influenţă a Astrei asupra populaţiei româneşti, în preajma Marii Uniri a Transilvaniei la România.

Unii membri ai Astrei năsăudene au devenit membri ai Academiei Române – Florian Porcius, Virgil Şotropa, Nicolae Drăganu, Iulian Marţian, Iuliu Moisil, Nicolae Bălan, Leon Daniello, Miron Cristea, Emil Isac, Simeon Florea Marian, Constantin Moisil, Iacob Mureşianu, Iuliu Prodan, Liviu Rebreanu, Grigore Silaşi ş.a.

Prof. Ioan Seni – preşedinte Desp. Astra Năsăud

Breviar astrist năsăudean marcat de jubileul « Astra – 150 de ani de la înfiinţare »:

• Astriştii din Colegiul Naţional “G. Coşbuc” au susţinut conducerea şcolii (dir. Steluţa Vâju, dir. Adj. Cârcu Anca, dir. educ. Speranţa Baba) în organizarea Concertului pascal susţinut de Corul Deisis al Catedralei năsăudene (pr. Lucian Greab, pr. Florin Rusu, pr. D-tru Tomi) dirijat de prof. canonic Cornel Pop. Corul a abordat un bogat repertoriu religios şi laic, încântând în săptămâna luminată, întreaga audienţă din Aula Colegiului ; Aceeaşi susţinere au realizat-o astriştii din şcoală şi la concertul de muzică clasică susţinut de artiştii Ingrid Isolde şi Vasile Hojda, avându-l colaborator pe prof. Dariu Comes din Năsăud.

• Vicepreşedintele Astrei măierene, redactorul şef al revistei „Cuibul visurilor „, vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor BN – prof. Icu Crăciun din Maieru a fost primit în rândul Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj. Membrii Astrei din Desp. Năsăud îl felicită călduros.

• Astriştii din Grupul Şcolar Economic Năsăud au fost alături de conducerea şcolii (dir. Dorina Chitul, dir. adj. Irina Opraie, dir. educ. Mariana Romocea) în organizarea concertului de pricesne şi piese populare laice, concert susţinut de Grupul folcloric al Şcolii “Dor năsăudean”, instruit de prof. Ecaterina Raţiu. Îi felicităm şi le dorim noi împliniri..

• Astriştii din Maieru grupaţi în jurul prof. Sever Ursa – fondatorul Astrei locale, şi a primarului Vasile Borş – membru activ al Astrei, au vernisat o expoziţie de carte veche organizată sub girul Astrei, în Muzeul “Cuibul visurilor” – muzeu renovat şi amenajat recent prin efortul special al profesorului Ursa, a familiei sale, a primarului şi al celor care l-au ajutat inclusiv cu resurse financiare. Fraţii Ioan şi Radu Deac, originari din Maieru, au donat Muzeului bustul romancierului Liviu Rebreanu. Numeroşi participanţi şi-au bine meritat diplomele oferite de conducerea Astrei năsăudene, la iniţiativa conducerii Astrei locale.

• Astra Centrală va scoate în anul jubiliar 2011 (150 de ani de la înfiinţarea Astrei) volumul ASTRA REDIVIVA (1990-2010) în care vor fi cuprinşi toţi membrii Astrei din ţară şi dinafara ţării, organizaţi pe despărţăminte, cercuri şi secţiuni. Este momentul ca fiecare conducere de cerc sau secţiune (preşedinte, vicepreşedinte, secretar, casier, membru în comitet, simplu astrist etc) să verifice la preşedintele Desp. – prof. Ioan Seni, dacă evidenţa care se va trimite la Sibiu până la data de 25 mai, este completă. Nu dorim omisiuni..!

• Numeroşi colegi astrişti îşi susţin în aceste săptămâni examenele de gradul I. Este şi cazul profesorilor din Colegiul Naţional “G. Coşbuc” - Daniela Chira – secretar al Desp. Astra Năsăud şi Marius Lazăr – membru activ al Astrei, colegi care au obţinut calificativul maxim. Îi felicităm pe toţi cu toată căldura şi respectul cuvenit...

• Prof. Ioan Tebieş – membru activ al Astrei a organizat încă o ediţie a concursului de matematică “Memorialul Gavril Tulai”. Îl felicităm, inclusiv pe câştigătorii concursului şi profesorii care s-au implicat în susţinerea acestui concurs..

• La sfârşitul lunii (27 mai – 2 iunie) se va dezveli bustul Eminescu la Odesa. Delegaţii din judeţul nostru vor avea asupra lor paşaportul şi circa 300-500 lei. Desp. Astra Iaşi le asigură masa şi cazarea gratuit. Le dorim izbândă deplină...

• Aducem mulţumiri tuturor salariaţilor şi membrilor Astra care au oferit Desp. Astra Năsăud cei 2% din impozitul încasat de stat pe anul 2010. Vă vom ţine la curent cu acţiunile educative susţinute din aceste donaţii. Fişe fiscale se mai pot depune în contul Desp. Astra Năsăud până la data de 15 mai a.c., fie depunându-le la Circa fiscală de care aparţin binevoitorii, fie depunând fişele la preşedintele Despărţământului – prof. Ioan Seni.

• Prof. dr. Gh. Pleş – preşedintele Secţ. Ştiinţifice şi Pedagogice a Desp. Astra Năsăud organizează ediţia a XV-a a Concursului interdisciplinar “Dr. Paul Tanco”, fiindu-i alături IŞJ BN prin insp. g-l prof. dr. Vasile Marc, insp. g-l adj. prof. Mircea Romocea, inspectorii şcolari Simona Simionca, Dorel Cosic, Elena Androne, Ioan Costea; Societatea de Şt. Matematice, filiala BN – prof. Nicolae Sanda - preşedinte; Societ. De Şt. Filologice BN – prof. Monica Hallaszi, Asoc. Înv. AMA BN – Olimpia Cheţa, Şc. Gen. Bistriţa Bârgăului – întreg colectivul didactic, începând cu directorul şcolii – prof. Nicoleta Gîţan; primar - Vasile Laba, viceprimar - prof. Leon Hogiu, prof. Steluţa Vîju – dir. al Colegiului Naţional “G. Coşbuc” Năsăud, profesorii de lb. română şi matematică din şcolile care participă cu elevi la acest concurs, preşedintele Desp. Astra Năsăud – prof. Ioan Seni. Tuturor le mulţumim şi pe toţi îi felicităm şi le urăm rezultate remarcabile şi în ediţiile următoare ale acestui concurs iniţiat încă de la prima ediţie, de către Desp. Năsăud al Astrei.

• Astriştii bistriţeni au organizat dezbateri cu prilejul conferinţei Sfântul Atanasie Todoran” – Sfânt al Ţării Năsăudului. Repere biografice şi religioase – mrd. Paul Ersilian Roşca (UBB Cluj-Napoca), acţiune moderată de preşedinta filialei - prof. ing. Tudorica Pampa, având ca parteneri pe dr. Adrian Onofreiu (Arhivele Statului), pr. protopop Alexandru Vidican (Protopopiatul Bistriţa), prof. Ioan Seni şi Romulus Berceni (Desp. Astra Năsăud), pr. dr. Nicolae Ceuca – dir. educ. şi dir. adj. Mariana Ceuca de la Grupul Şc. „Gr. Moisil”, prof. Dănuţ Archiudean (preşedintele filialei bistriţene APIR)…

• Aducem mulţumiri tuturor celor care contribuie financiar la Fondul pentru Jubileul “Astra – 150 ani de la înfiinţare”. Acţiunea este în derulare şi se încheie la Adunarea jubiliară pe ţară, din toamna acestui an. Donatorii vor fi publicaţi în periodicele Astrei din Sibiu, din ţară şi dinafara ţării.

• De Zilele Năsăudului (29 mai-2 iunie) astriştii năsăudeni vor dezveli placa profesorului Emil Catarig – compozitor, dirijor şi inventator năsăudean. Corul Deisis va interpreta piese muzicale din creaţia sa muzicală. De asemenea, astriştii năsăudeni susţin Programul acestor zile printr-o sesiune de comunicări dedicată jubileului „ASTRA – 150 ani de la înfiinţare”. Aşteptăm în timp util, înscrieri pentru sesiunea de comunicări şi lansarea de carte.

• Numeroase alte acţiuni dedicate Jubileului Astra – 150 ani de la înfiinţare vor fi consemnate şi anunţate la timpul oportun.

Olga Lucuţa, Ioan Seni