JUBILEUL ASTREI - 150 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

(II) Scurt excurs istoric în evoluţia Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA

Despărţământul Năsăud – începuturi

ADUNĂRILE ASTREI DE LA NĂSĂUD – 1870; 1893; 1914.

Astra, prin adunările sale, dar mai ales, prin întreaga sa activitate a contribuit în mod remarcabil la opera de culturalizare a poporului român în spirit naţional. Ea a reuşit să mobilizeze masele de oameni „la acţiuni chemate să ducă la păstrarea fiinţei naţionale ameninţată de politica de desnaţionalizare şi pierdere a identităţii românilor.

Intelectualitatea năsăudeană era convinsă că gruparea spirituală a românilor nu se putea face decât în jurul unei asociaţii culturale de răspândire a ştiinţei şi culturii, de aceea s-a străduit şi a reuşit să găzduiască la Năsăud adunările Asociaţiunii Astra din anii 1870, 1893, 1914, 1991 şi 2010.

Încă din 1868 (Adunarea Astrei de la Gherla), liderul ardelenilor Ioan Raţiu propunea ca adunarea din 1869 să se desfăşoare la Năsăud, acţiune pentru care vicarul Năsăudului Grigore Moisil s-a întrebuinţat din plin, dar prin 34 de voturi „pentru” şi 28 de voturi „contra”, adunarea pe anul 1869 s-a desfăşurat la Şomcuta Mare, ceea ce însemna că „Astra îşi extindea activitatea sa şi în nordul şi nord-vestul Transilvaniei”. Năsăudul va găzdui adunarea următoare, din 1870.

Adunarea din 8-10 august 1870 găzduită de năsăudeni s-a desfăşurat într-o atmosferă de mare entuziasm naţional. Cea de-a X-a adunare a Asociaţiunii era prima adunare a Astrei găzduită de Năsăud. Participanţii au fost primiţi de către localnici cu fastul cuvenit, iar zilele adunării au luat proporţia unor festivităţi naţionale. Începându-şi cuvântul de deschidere cu celebra sintagmă „Salve romuli parva nepos” („Te salut mică nepoată a Romei”), preşedintele Asociaţiunii Astra, juristul Vasile Ladislau Pop - (1819-1875), prof. la Blaj, consilier în Cancelaria Aulică a Transilvaniei, preşedinte al Senatului Transilvaniei la Budapesta, era preşedintele Tribunalului Suprem al Transilvaniei cu sediul la Cluj (1861), ulterior la Viena (1864); a fost şi vicepreşedinte al guvernului (1861), îşi demonstra profundul respect pentru năsăudenii iubitori de şcoală şi cultură, „arme” prin care românii îşi protejau cu mult folos fiinţa naţională. Preşedintele insista pe semnificaţia „culturii şi literaturii române” – acestea două fiind „medicamentele noastre,… chezăşia existenţei noastre naţionale. Pe acestea a le cultiva, a le aplica, a le nutri şi-a luat de scop Asociaţiunea transilvană…”. Preşedintele Astrei deschidea cea de-a X-a adunare a Astrei, contând pe zelul şi promtitudinea gazdelor: ”Am venit, fraţilor la D-voastră … căci v-am cunoscut simţămintele cele bune către familia cea mare şi nu ne-am îndoit nici un moment, că aceia care aşa mult au jertfit pentru şcoli, pentru luminarea poporului, ne vor primi cu căldură pe aceia care asemenea năzuiesc a înainta cultura poporului”.

În răspunsul său, căpitanul suprem al Districtului Năsăud, Alexandru Bohăţel exprima marea bucurie a populaţiei districtului de a găzdui cea de-a X-a adunare generală a Astrei. „Ne este îndoită bucuria – spunea el – ştiindu-vă veniţi pentru un scop sublim, sfânt şi vital, şi văzându-vă veniţi aici din toate părţile monarhiei locuite de români, spre înaintarea acelui scop: Înaintarea literaturii române şi culturii poporului român” Căpitanul suprem anunţa, spre entuziasmul întregii adunări generale, înscrierea celor 44 de comune grănicereşti ca membre fondatoare (Rodna veche, Rodna nouă, Ilva Mare, Maieru, Feldru, Sîngeorgiu, Mititei, Borgo- Tiha, Borgo- Bistriţa, Borgo- Prund, Borgo- Rusu, Năsăud) sau pe viaţă (Măgura Ilvei, Bichigiu, Hordou, Romuli, Salva, Rebra, Rebrişoara, Parva, Leşu, Poiana Ilvei, Ilva Mică, Nepos, Runcu Salvei, Mocod, Zagra, Poienile Zăgrii, Suplai, Găureni, Borgo- Suseni, Mureşeni, Mijloceni, Joseni, Cîrlibaba, Coşna) ale Astrei, predând casierului Asociaţiunii suma de 5200 florini, reprezentând taxa de înscriere a acestora; a mai predat 270 fl. din partea unor zeloşi năsăudeni şi încă 1404 fl ca taxă de înscriere a unor noi membri, cotizaţia membrilor vechi, ajungându-se la 6874 fl, ceea ce reprezenta cea mai mare contribuţie la fondurile Asociaţiunii până în anul 1907.

Comitetul de organizare al adunării era condus de dr. Ioan Marte Lazăr, directorul Liceului şi asigura un cadru sărbătoresc desăvârşit pentru desfăşurarea lucrărilor. După cele două cuvântări s-au ales notarii adunării: Iustin Popfiu- Oradea, Ioan Marte Lazăr şi Maxâm Pop din Năsăud. Au fost evocaţi foştii membri ai Astrei – Emanuil Gojdu şi Gavril Munteanu, primul i-a ajutat cu fonduri pe studenţii români (circa 300 mii fl), al doilea era autor de manuale şcolare. S-au ales comisiile de resort, iar la punctul 6 din ordinea de zi, Ioan Rusu- secretarul II al Astrei, prezenta darea de seamă a comitetului Asociaţiunii. A fost prezentat bilanţul şi raportul bibliotecarului Astrei, după care s-a trecut la alegerea comitetului şi oficialilor, pentru următorii trei ani: 12 membri şi 6 supleanţi în Comitetul central, printre care: Vasile Ladislau Pop - preşedinte, Iacob Bologa - vicepreşedinte, George Bariţiu - secretar I, Ioan V. Rusu - secretar II, C-tin Stejaru - casier, I Popescu - controlor, Ioan Maxim - bibliotecar, Ilie Măcelariu, Paul Duncă, Zaharia Boiu, I. Hania, Petre Roşca, Visarion Roman etc. Lipseau, totuşi din Comitet, năsăudenii! N-aveau încă întemeiat despărţământul, care se va înfiinţa totuşi în anul 1881. Viitoarea adunare s-a stabilit la Făgăraş pe data de 7 august 1871.

Dintre cele cinci disertaţiuni anunţate s-au prezentat doar primele două: I.C. Drăgescu – Femeia studiată din punct de vedere moral. Misiunea ei în societate şi familie; Iosif Vulcan – Cântecele haiduceşti; Iustin Popfiu – Necesitatea culturii naţionale; Francisc Mihăilaşu – Paralele limbistice între dialectele române şi elevul octavan Grigore Pletosu – Despre adevărata cultură. Celelalte disertaţiuni au fost depuse la secretariatul adunării şi publicate ulterior în revista „Transilvania”, unde au fost relatate pe larg toate aspectele adunării.

Adunarea de la Năsăud rămâne importantă şi prin hotărârile asumate de astrişti: înfiinţarea unei academii de drept; sprijinirea serbărilor de la Putna (1871); elaborarea unor biografii pentru „bărbaţii repausaţi” cu merite deosebite în ştiinţă şi cultură; atenţie sporită pentru pătrunderea revistei Transilvania la sate; acordarea de premii pentru altoitul pomilor sau pentru cele mai bune cărţi de igienă. Ecoul adunării a fost strălucit, ca una dintre adunările „epocale” ale Astrei.

A doua adunare generală a Asociaţiunii Astra ţinută la Năsăud a avut loc în anul 1893, fiind stabilită în cadrul adunării de la Sibiu (1892). Măsurile de organizare au fost concretizate la adunarea anuală a Despărţământului Năsăud al Astrei (DNA) din 4 octombrie 1892 şi şedinţa comitetului DNA (preşedinte dr.Ioan Pop) din 25 februarie 1893. Stabilită pentru data de 27 august a fost amânată pe data de 22-23 oct., din cauza „cholerei”.

Din comitetul de organizare al adunării făceau parte preşedintele Desp. năsăudean dr. Ioan Pop, secretarii acestuia Gregoriu Pletosu şi Ioan Gheţie, alţi membri ai Despărţământului: dr.Paul Tanco, Ioan Ciocan, Octav Bariţiu, dr C-tin Moisil, Gherasim Domide, Iacob Predanu - primar, dr. Alexiu Larionessi, Anton Precup, Ioan Tanco, Gavril Scridon, dr Andrei Monda etc.

Printre oaspeţii de seamă ai adunării se afla dr. Ilarion Puşcariu - vicepreşedinte al Astrei, Ioan Papiu, Parteniu Cosma, Leontin Simonescu, Zaharia Boiu ş.a. Li se alăturau şi delegaţii despărţămintelor din Bran, Făgăraş, Blaj… La Bistriţa, toţi delegaţii au fost bine primiţi, atât prin cuvântul plin de căldură al dr. Demetriu Ciuta, cât şi în popasul de două ore de la hotelul Zohrer, pentru „un prânz vesel”. Însoţiţi de corul bârgăoanilor, delegaţii Astrei, în drumul lor spre Năsăud, sunt întâmpinaţi de un grup de călăreţi, în satul Prislop şi salutaţi de preşedintele Desp. năsăudean, vicarul dr. Ioan Pop. Intrarea în Năsăud s-a făcut printr-o poartă triumfală pe care se putea citi: „Bine aţi venitu”, iar primarul Iacobu Predanu îi primi cu expresii calde, pline de solicitudine, în aplauzele „poporului adunat în număr impozant şi a tineretului şcolar însoţit de numeroşi profesori”. Atmosfera de sărbătoare şi bucurie era susţinută şi de fanfara pompierilor care intona marşuri naţionale. Preşedintele adunării fu condus la casa vicarului pentru încartiruire. La fel de ospitalier au fost cazaţi şi ceilalţi delegaţi. Seara s-au întâlnit cu gazdele în elegantul hotel „Rahova” pentru o cină comună, acompaniată de corul bârgăoanilor.

A doua zi, duminică dimineaţa delegaţii Astrei au fost profund impresionaţi de numerosul popor prezent la biserică, unde vicarul dr. Ioan Pop, însoţit de preoţii Petru Vertic, Gh. Domide, V. Dumbravă, Ioan Bulbuc, I. Dologa şi Anton Precup au oficiat Liturghia şi parastasul dedicat istoricului George Bariţiu, trecut la cele veşnice.

La orele 11 se deschide adunarea Asociaţiunii în sala cea mare a Gimnaziului - Aula, sală devenită arhiplină şi deosebit de primitoare, prin aplauzele şi aclamaţiile adresate oficialilor Astrei. S-au ales comisiile de lucru ale adunării: una pentru examinarea raportului general şi a proiectului de buget; alta, pentru înscrieri de noi membri şi încasarea cotizaţiilor; o comisie reţinea propunerile şi interpelările adresate oficialilor. Erau rezervate spaţii şi pentru eventualele disertaţiuni. Duminică după masa se realiza banchetul din sala de gimnastică a Gimnaziului, cu circa 150 de persoane, în special, tineri gimnazişti; s-au ţinut toasturi în cinstea gazdelor şi a oaspeţilor; apoi retragerea cu torţe în compania fanfarei pompierilor, bubuituri de treascuri, serenăzi, multă veselie.

Programul de a doua zi începea la orele 9 cu verificarea procesului verbal şi cu audierea rapoartelor comisiilor. Se aleg apoi preşedintele Asociaţiunii în persoana lui Ioan Micu Moldovan, profesor la Blaj; secretarul II, în persoana lui Ion Pop Reteganul, şi cassierul. Viitoarea adunare, pe anul 1894 s-a fixat la Sebeş. Se audiază disertaţiunea lui Basiliu Başotă: „Despre învingerile romanilor asupra dacilor”. Din cauza timpului înaintat disertaţia „Apa de beut” a dr. Simeon Stoica din Rodna a fost doar reţinută pentru publicare. În această atmosferă de entuziasm s-au înscris noi membri în Astra: Banca „Aurora” din Năsăud ca membru fondator; dr. Demetriu Ciuta (avocat Bistriţa) ca membru pe viaţă; ca membri ordinar s-au înscris: Vasile Terente (Romuli), George Vintilă (Bistriţa), George Bancu (Feldru), dr.Alexe Larionesi (Năsăud), Gavril Vârtic (Bistriţa), George Linul (Bistriţa), Ioan Dologa (Tiha Bîrgăului), Amos Popescu (Prundu Bîrgăului), Eliseu Dan (Josenii Bîrgăului), Iacob Maioreanu (Nepos), Ioan Lupoaie (Năsăud), Anchidim Candale (Bistriţa Bîrgăului), Zaharia Bulbuc (Măgura Ilvei), Ioan Şerban (Năsăud), Iacob Pop (Năsăud), Sever Orban (Coşna), Iuliu Pop (Năsăud), Ieronim Slăvoacă (Ilva Mare), Iacob Predan (Năsăud), Simeon Monda (Bistriţa Bîrgăului), Iacob Bichigean (Năsăud), Dionisie Login (Bistriţa), Ioan Pop (Nuşfalău – Mărişelu), Ilarion Bosga (Prundu Bîrgăului) etc.

Programul zilei de 23 octombrie s-a încheiat seara cu „Balul intelighenţiei” năsăudene în care s-a admirat portul someşan şi bârgăoan, iar tânăra Sabina Onea (Bârgău) a fost premiată cu 2 galbeni pentru costumul său popular. La miezul nopţii s-a jucat „Căluşarul” şi „Bătuta” în interpretarea gimnaziştilor năsăudeni. Comisia de organizare a programului artistic preconiza invitarea a 3-4 coruri bărbăteşti, invitarea unor artişti din Cluj care să cânte la violină şi pian (Elena Florian şi Pop Elak), sau „declamatori” de meserie de la Universitatea clujeană.

În ambianţa unor urări frăţeşti oaspeţii îşi iau rămas bun de la gazdele năsăudene care i-au primit cu atâta căldură şi cărora Zaharia Boiu le-a dedicat un toast în versuri din care reţinem doar ultimele 4 rânduri: „Dormiţi în pace, bravi părinţi, şi fiii vă urmeze,/ Virtutea voastră neam de neam în pieptul lor viieze;/ Şi-atunci duşmani vor auzi, aducă-i nordul, sudul: - Român am fost, sum, voi să fiu! Trăiască Năsăudul!”.

Dacă n-ar fi izbucnit primul război mondial, adunarea Asociaţiunii Astra din 1914 ar fi fost găzduită tot de Năsăud, propunere făcută la adunarea anuală de la Orăştie (1913). Măsurile organizatorice pentru buna ei reuşită s-au hotărât în adunarea Despărţământului năsăudean găzduită de Cercul Astra Rebrişoara (1913) şi Coşna (1914), care însemnau un nou impuls în acţiunile Astrei. Mai multe comisii erau pregătite pentru a realiza o adunare perfectă: a) Biroul de presă, aflat permanent la dispoziţia reprezentanţilor presei îl avea ca preşedinte pe Virgil Şotropa (profesor, publicist, viitor academician); b) Comitetul de primire al oficialilor şi delegaţilor la adunare – preşedinte Gavril Scridon (profesor); c) Comisia de „încvartiruire” – preşedinte Alexandru Pălăgeşiu (notar); d) Comisia de expoziţii – preşedinte Iulian Marţian (căpitan pensionar, viitor academician); e) Comisia pentru „conductul” etnografic – preşedinte Alexandru Haliţă (profesor, vicar); f) Comisia tehnică – preşedinte Paul Tanco (profesor cu doctorat); g) Comitetul pentru organizarea banchetului – preşedinte Emil Domide (profesor); h) Comisia artistică – preşedinte Ioan Gheţie (profesor); i) Comisia pentru înscrierea de noi membri – preşedinte Emil Tişca (economist la Banca „Mercur”); j) Comisia pentru organizarea balului – preşedinte Tudor Moisil (jurist); k) Comisia pentru petrecerea „poporală” (a ţăranilor veniţi din agenturi) – preşedinte Teodor Şimon (profesor de arte). Importantă rămânea expoziţia preconizată de năsăudeni prin secţiile ce puteau etala imaginea ţinutului: industrie casnică, ţesătorie, lemnărit, secţia istorică, cărţi, inscripţii, monede. Remarcabilă ar fi fost parada portului popular („conductul etnografic”) cu circa 5o de reprezentanţi din fiecare agentură a Despărţământului ce urmau a reprezenta obiceiuri străvechi locale (şezătoarea, nunta etc). La înălţime erau şi ideile comisiei artistice. Dar, adunarea generală a Astrei proiectată pe zilele de 15-16 august 1914 la Năsăud n-a mai avut loc, din cauza izbucnirii războiului, iar revista „Transilvania” îşi exprima speranţa „că nu peste mult timp, sub cerul senin al păcii, floarea culturii noastre naţionale va odrăsli din nou, şi mai mîndru ca pînă acum, fiindu-ne fală şi mîngîiere. Să purtăm grijă, deci, de seminţele ei, chiar şi în aceste vremuri de vijelie”. Va urma

Breviar astrist luna mai 2011:

10 mai în şcoli a fost marcată de membrii Astrei ca Ziua Europei, Ziua independenţei, Ziua victoriei împotriva fascismului, Ziua monarhiei – evenimente marcante ale istoriei românilor; Astriştii bistriţeni (preşedinte – prof. ing. Tudorica Pampa) au marcat ziua de 10 mai 1763, cu revolta grănicerilor de pe platoul Mocirla din Salva, revoltă condusă de veteranul Tănasă Tudoran...

17 mai - Astriştii năsăudeni Ioan şi Lucreţia Mititean, Romulus şi Valeria Berceni, Grigore Marţian, Ioan Lăpuşneanu, Livia Gavrilaş şi Leon Catarig participă la dezvelirea bustului Dariu Pop – Măgura Ilvei, alături de astriştii locali Şuşcă Dana – director, preşedintă Astra, Gabriela Puşcaş, Ofilat Varvari, prof. Ruşti Maria, Chindriş Maria, Lucreţia Ruşti şi scriitorii Ion Moise, Ioan Pintea, Menuţ Maximinian, Vasile Filip, Cornel Cotuţiu, Aurel Podaru, Sever Ursa...

19 mai – La cafeneaua astriştilor din Rebra – prof. Şt. Bachiş – preşedinte, Aurica Bachiş – secretar, Nicoleta Mureşan – moderator, preşedintele Desp. Astra Năsăud – prof. Ioan Seni a vorbit despre experienţa Asociaţiunii Astra de-a lungul celor 150 de ani pe care-i împlineşte în 2011...

20 mai – Invitaţi de dir. C-tin Catalano – preşedintele Astrei Coşbuc, astriştii năsăudeni Grigore Marţian, Ioan Lăpuşneanu, Ioan şi Lucreţia Mititean, Emil Nistor, Livia Gavrilaş participă la Colocviile de primăvară „GEORGE COŞBUC” , ediţia a II-a “Flori de mai”, alături de scriitorii Ioan Pintea, Cornel Cotuţiu, Mircea Măluţ, Traian Parva Săsărman, Menuţ Maximinian şi de astriştii locali Nicolae Anghel – primarul, dir. Ioan şi Ana Ştefan, pr. David Semerean, Voichiţa şi Ştefan Cira, Rodica Băiţan, Maria Catalano, Vasile şi Elisabeta Vasile...

27 mai- 2 iunie - DENII EMINESCINE-2011 la care participă astrişti năsăudeni şi bistriţeni – pr. Leon Pop, jurnalist Gavril Moldovan şi prof. Alexandra Giurgea şi Mărioara Miheştean: Vineri- 27 mai 2011: la Muzeul “Mihai Eminescu” din Copou: Dr. Victor Durnea - Despre ASTRA, la 150 de ani; Conf univ. dr. Doru Scarlatescu - “Eminescu intre tradiţie şi modernitate”; Conf. univ. dr. Mihai Dorin, “A doua modernizare a României. Canonul eminescian”; prof. Areta Mosu Despre activitatea Desp. “M. Kogalniceanu” Iasi si “Revista Romana” nr.2/2011. Sâmbătă, 28 mai: Plecarea spre Republica Moldova; Vizitarea Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, cu o vechime de circa 550 de ani; Depunere de flori la bustul lui Eminescu de la Căuşeni - unde ne-au intâmpinat reprezentanţi ai ASTRA din Căuseni, Ermoclia, Tănătari şi Ursoaia; la Mănăstirea “Marta si Maria”- se serveste prânzul si se vizitează biserica donată de Manastirea Putna; se merge la Izvorul Mironosiţelor; Cazarea - in familii la Tănătari; Spectacol folcloric la Ursoaia; Luări de cuvant – gazdele şi Lucian Livescu – din Atlanta, SUA precum şi Areta Mosu; Duminică - 29 mai: Participare la slujba de la biserica din sat; iau cuvântul cei 2 preoti din localitate, Areta Mosu si pr. Leon Pop, de la Năsăud; Depunere de flori la Izvorul lui Erhan; Spectacol folcloric - “Lozneanca”, la Caminul Cultural din Tănătari; la Stefan-Vodă intâmpinaţi cu paine, in faţa Consiliului Raional, de presedintele acestuia, Valeriu Beril, de alte oficialităţi si reprezentanţi ai ASTRA Stefan-Vodă; Spectacol la Casa de Cultură cu “Doruleţul” din Ermoclia si “Lozneanca” din Lozna-Botosani. S-a oferit diplomă si ansamblului folcloric care a primit şi un covoras cu portretul lui Stefan cel Mare; Plecarea spre Tabara Talmaza; Cina impreuna cu oficialităţile locale; Luni, 30 mai: Dezvelirea bustului lui Eminescu, în oraşul Stefan-Voda, pe Aleea Clasicilor din parc; Oficiază alaturi de preoţii basarabeni si pr. Leon Pop; Vorbeşte printre alţii, scriitorul Ion Hadârcă, candidat in Parlament la viitoarele alegeri; Actorul Sandu Culcea recită “Scrisoarea III” si alte poeme eminesciene; Gicu Aftene interpretează cantece folk, acompaniindu-se la cobză; Masă foarte bogată si frumos prezentată. Se cântă “Cântă cucu-n Bucovina” si alte cântece româneşti; Plecarea spre Odesa, vămile Tudora si Bilianka – Ucraina; Ora 19,20 intrarea în Odesa, insoţiţi de jurnalistul Vadim Bacinschi; Ne impresionează locul de vărsare a Nistrului in Marea Neagră; La pas prin Odesa; Cazare la Hotelul “OK-Odessa”; Marţi, 31 mai: în Cimitirul Eroilor Germani - dezvelirea Monumentului Eroilor Români la care ia parte reprezentantul comunităţii germane din Odesa-dl.Jung Meister, n.in 1928, ambasadorul Romaniei in Ucraina - Cornel Ionescu, Consulul general al Romaniei la Odesa, d-na Cerasela Nicolas; Slujba de pomenire este oficiată de Pr. Leon Pop si Pr. Mihai Stegărescu, din Ciamasir, Chilia; la Consulat - luări de cuvant: Areta Mosu, ambasadorul, d-na Consul General; se prezinta cartea lui Vadim Bacinschi - “Cocostârc străin” si cartea Anicăi Facia “Insomnii lirice”; Anica citeste poemul “Poetul”, dedicat lui Eminescu; Se dezveleste bustul lui Eminescu, in prezenta autorului Marcel Mănăstireanu, din Botosani; Masa de pranz, in interiorul Consulatului; Vernisajul Expozitiei de picturi - 22 de tablouri, 10 ale pictorilor din Chişinau si 12 ale pictorilor din Iaşi si Botoşani. Prezinta prof univ. Gh. Macarie; Copii din Bucuresti, veniţi la un concurs muzical, cântă piesele cu care au concurat, iar fetele de la Iasi prezinta piesele din repertoriul lor; Vizitarea oraşului si cumpărături; Seara, plimbare pe malul mării. Miercuri, 1 iunie: Vizită Cetatea Alba; la Universitatea Românească din Izmail ne intâlnim cu profesori si studenţi, donăm cărţi; Prof. Toma dăruieşte unui student un Dicţionar al Limbii Române; Vizită la Catedrala din Izmail, pe faleza Braţului Chilia al Dunării, vedem portul; Plecareea spre Cahul unde, la Universitatea “B.P.Hasdeu” suntem intampinati cu pâine si vin. Este prezentă presedinta ASTRA, d-na Doina Focsa, care moderează intâlnirea din sala de festivităţi în prezenţa prorectorului, prof. Sergiu Cornea; Pr. Iulian isi exprima dorinţa de a deveni si el membru ASTRA; Areta Mosu inchide Deniile eminesciene, dedicate Sudului Basarabiei; Program artistic susţinut de tineri de la Colegiul Pedagogic si de cele 2 fete de la Iaşi; Cina impreună cu gazdele la un local care urma a fi inaugurat a doua zi; Depunere de flori la Monumentul lui Ioan Voda cel Cumplit si indreptarea spre vama de la Cahul si Oancea din Romania; Drumul spre Iasi; Imbarcarea in tren si plecarea spre Vatra Dornei si Năsăud... Relatarea aparţine profesoarei Alexandra Giurgea, membru Astra Bistriţa.

29 mai – 2 iunie: Zilele Năsăudului, ediţia a X-a organizate de Primăria oraşului, Consiliul Local şi Casa de Cultură. Numeroşi astrişti năsăudeni s-au implicat în organizarea şi buna desfăşurare a Programului: primar Ing. D-tru Mureşan – membru fondator Astra - iniţiatorul şi organizatorul întregului Program, inclusiv acordarea diplomelor şi certificatelor europene 50 plus, sesiunea de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare, focul de artificii, depunerea de coroane de Ziua Eroilor...; prof. Pahone Pop – membru fondator (1990) – organizatorul festivalului naţional De Ispas la Năsăud.., Miss Ispas – ediţia a X-a,...; prof. Ioan Seni – preşedinte al Desp. Astra Năsăud – organizator sesiuni de comunicări, lansări de carte, responsabil formaţia de Căluşari..; prof. Steluţa Vâju – director al Colegiului Naţional “G. Coşbuc” – organizator al Maialului elevilor năsăudeni – formaţii proprii, invitaţi, parada portului popular, premii olimpici – Maial onorat de deputaţii Ioan Oltean şi Radu Moldovan, preşedintele Liviu Rusu, prefectul Cristian Florian, vicepreşedintele IGF dr. Dorel Cosma; prof. Speranţa Baba – director educativ, secţiunea tineret Astra – responsabil spectacol artistic, cu oferirea de diplome Astra pentru costumele populare selectate de Comisia de specialitate: Mircea Prahase, dr. Lucian Vaida, I. Radu Nistor, Floare Vaida, Paula Burdeţi, I. Seni; prof. Dorina Chitu – director Grup Şc. Economic, preşedinte Cerc Astra – întâlnirea elevilor şcolii cu poeţi din Alba Iulia, Oradea şi Leşu, poeţi găzduiţi pe cheltuiala şcolii; prof. înv. Ioan Talpoş – resp. ansamblul “Muguraşul” al Şc. Gen. “Mihai Eminescu”; Mircea Calu, Bogdan Butnariu, Iftime Alexandru – astrişti bistriţeni – expoziţie filatelică omagială; Nechita Bumbu – astrist Nepos – expoziţie pictură; Lucian Bichigean – pictură; Ioan Lăpuşneanu şi Ioan Mititean – expoziţie “ASTRA ŞI CARTEA”; Pentru dezvelirea plăcii Emil Catarig – profesor, compozitor, dirijor şi inventator năsăudean s-au implicat astriştii Ioan Seni, ing. D-tru Mureşan – primar, Ioan Mititean, Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, Ioan Lăpuşneanu, pr. Teofil Bembea, Comes Dariu, clasa prof. Daniela Chira – secretar al Desp. Astra Năsăud şi familia omagiatului; La sesiunile de comunicări Istorie şi cultură năsăudeană; Leonidas Pop (1831-1908) în imagini şi documente; Jubileul “ASTRA – 150 de ani” şi lansarea de carte se implică eficient Teodor Tanco – membru de Onoare Astra, Ioan Seni, Ioan Lăpuşneanu, Grigore Marţian, Romulus Berceni, Mircea Prahase – membru de Onoare, conf. Dr. Viorel Hodiş, dr. Vasile Tutula (Astra Cluj), dr. Gh. Pleş, Ioan Mititean, Raus Pompei, Al. Dorel Coc, dr. Lazăr Ureche, dr. Dorel Cosma, Elena Câmpan, Vasile Jimboreanu, Doina Macarie (Astra Bistriţa), Icu Crăciun (Astra Maieru)..; Reuşita acţiunilor s-a datorat şi contribuţiei partenerilor implicaţi: Şcolile din Leşu, Şanţ, Runcul Salvei, Rebrişoara, Telciu şi Remetea Mare; Muzeul Grăniceresc – dr. Lucian Vaida; Arhivele Statului Bistriţa – dr. Adrian Onofreiu; Uniunea Scriitorilor – Andrei Moldovan, Elena Câmpan; Editura Eikon – dir. V. Dâncu; Revista “Gând românesc” şi Editura “Gens Latina” din Alba Iulia – dir. Virgil-Şerbu Cisteianu; Societ. Filatelică Năsăud – V. Petrehuş, R. Băeş; Societ. “VRR” din Cluj-Napoca – dir. ing. Valeri Toderici, Fanfara din Telciu şi Bistriţa, Ansamblul profesionist “Mureşul” din Tg. Mureş, alte ansambluri, formaţii artistice sau sportive...

28 mai – Concursul interdisciplinar “Dr. Paul Tanco”, ediţia a XV-a la Bistriţa Bârgăului – dir. prof. Nicoleta Gîţan, primarul Vasile Laba, vicele prof. Leon Hogiu, cadre didactice din comună şi din judeţ; Organizat ireproşabil de prof. dr. Gh. Pleş – preşedintele Secţ. Şt. Astra, concursul a fost onorat de insp. g-l adj. prof. Mircea Romocea; Ediţia a XVI – a la Nimigea, dir. T. Szasz.

Olga Lucuţa şi Ioan Seni