ASTRA – 150 de ani de la înfiinţare

1852 – Avram Iancu, Axente Sever şi Simion Balint oferă câte 2500 fl pentru „fundarea unei societăţi literare române”; 1860 – La propunerea lui Ion Cavaler de Puşcariu, 176 de cărturari ardeleni cer printr-o petiţie, guvernatorului Transilvaniei aprobarea înfiinţării unei societăţi culturale româneşti cu numele „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” – ASTRA. 1861 – La Sibiu (4-7 nov.) se constituie „Asociaţiunea…” – ASTRA, având ca preşedinte pe Andrei Şaguna – mitropolitul Ardealului. Primul preşedinte şi viitorii lideri ai Astrei – Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Şuluţiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Iuliu Moldovan, Nicolae Popoviciu… specificau scopul Astrei: „.. de a răspândi lumina.., de a educa mintea, a îmbărbăta inima şi a îndruma naţia română pe calea unităţii şi progresului”. Se înfiinţează Biblioteca ASTREI. 1862 – La Adunarea Astrei de la Braşov se organiza prima expoziţie naţională a românilor! ASTRA îşi crea secţiunile ştiinţifice: filologie, istorie şi ştiinţele naturale; 1868 – La Braşov se înfiinţa revista Astrei – Transilvania…; 1869 – La Adunarea Astrei de la Şomcuta Mare (MM) se aprobă organizarea Despărţămintelor (filialelor) Astrei. Cel de la Năsăud era al XV-lea. Biblioteca Astrei devine bibliotecă publică; 1870 – Astriştii năsăudeni găzduiesc cea de-a X-a adunare anuală a Astrei, la nivel naţional; 1873 – Astriştii români participă la Expoziţia Internaţională de la Viena; 1880 – La Sibiu se editează Analele Asociaţiunii Astra; 1881 – Se întemeia Despărţământul Astrei la Năsăud (21 aug.). La Sibiu se organiza a doua expoziţie naţională a românilor; 1886 – la Sibiu se inaugura Şcoala Civilă de Fete cu Internat; 1889 – Se pune în aplicare ideea bibliotecilor poporale ale Astrei la nivel local; 1893 – A doua adunare anuală a Astrei găzduită de astriştii năsăudeni; 1896 – Astra se extinde în Banat, prin reuşita adunării anuale de la Lugoj; 1897 – La adunarea Astrei de la Mediaş se aproba edificarea Casei Naţionale a Asociaţiunii; 1898 – La Sibiu apare primul volum al primei Enciclopedii Române. Volumul II şi III apar în anul 1900 şi 1904 sub aceeaşi conducere a dr. Corneliu Diaconovici, având 40000 de articole la care au lucrat 172 de colaboratori printre care şi năsăudenii: Grigore Pletosu, Ioan Gheţie, dr. Paul Tanco, dr. Ioan Pop, Virgil Şotropa…; 1899 – La adunarea Astrei de la Deva se aprobă Regulamentul de funcţionare a bibliotecilor Astra, aspect pus în practică şi la Năsăud (1899) prin înfiinţarea a două biblioteci ambulante cu 164 vol; 1900 – La Sibiu se înfiinţa Colecţia de cărţi Biblioteca Poporală a Asociaţiunii, prezentă în toate Bibliotecile Astrei din ţară; 1905 – La Sibiu se inaugura Casa Naţională a Astrei cu numele „Muzeul Asociaţiunii”; se inaugura de fapt Muzeul Astrei al cărui patrimoniu a fost transferat în anul 1950 la Muzeul Brukenthal. „Muzeul este arsenalul cel mai puternic cu care un popor îşi apără originea, identitatea şi tot ce a moştenit de la înaintaşi” spunea preşedintele Astrei Iosif Şterca Şuluţiu în 1905 la inaugurare; 1911 – La Blaj se sărbătorea semicentenarul Astrei; se inaugura primul Calendar al Astrei; 1914 – Adunarea anuală a Astrei planificată la Năsăud se amână din cauza războiului; 1918 – Toţi membrii Astrei, inclusiv cei năsăudeni, se implică din plin în actul Marii Uniri..; 1920 – La Sibiu, Comit. Central al Astrei aprobă Regulamentul Caselor Naţionale din teritoriu..; 1924 – Se inaugura Complexul Muzeal Naţional din Munţii Apuseni dedicat lui Avram Iancu: Casa Naţională din Ţebea; Bustul eroului; Placa de la Baia de Criş; Crucea de pe Muntele Găina; Casa Muzeu de la Vidra – obiective la care au avut contribuţii băneşti şi astriştii năsăudeni; 1925 – La Şelimbăr este ridicată Troiţa dedicată lui Mihai Viteazul; 1927 – Se constituie regionalele ASTRA Basarabeană şi ASTRA Dobrogeană; 1928 – Cluj: îndrumaţi de Iuliu Haţieganu tinerii îşi înfiinţau societatea „Şoimii Carpaţilor; 1928-1929 – la îndemnul Astrei se năştea Muzeul Unirii din Alba Iulia; 1930 – La Sibiu se desfăşura primul Congres Cultural al Astrei; 1931 – La Sighetul Marmaţiei Astra organiza prima Şcoală ţărănească; 1937 – se crea Muzeul Regional Braşov; se înfiinţa regionala Astra Bănăţeană; 1948-1950 – Astra este desfiinţată abuziv, i se confiscă patrimoniul material şi cultural, care nici astăzi nu-i este restituit de către cei care i-au înlocuit pe comunişti. Spiritul Astrei a fost însă păstrat mereu activ în sufletele şi minţile celor care au susţinut-o şi au apărat-o în timp; 1963 – se inaugura Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, conceput de Corneliu Diaconovici (1905) şi proiectat de Romulus Vuia (1940); azi este cel mai mare muzeu în aer liber din ţară, parte componentă a Complexului Naţional Muzeal Astra; 1964 – la Tg. Lăpuş îşi reia activitatea Astra Lăpuşană; 1986 – la Sibiu se organiza o Sesiune ştiinţifică jubiliară naţională „ASTRA – 125 de ani” cu implicarea Academiei Române şi a Mitropoliei Ardealului – I.P.S. dr. Antonie Plămădeală; 1990 – Reluarea activităţii Astrei prin reactivarea Despărţămintelor din Dej, Sibiu, Arad, Braşov, Năsăud şi Blaj; 1990-2010: reactivarea sau înfiinţarea a peste 60 de despărţăminte în ţară, R. Moldova, Serbia şi Ucraina; dezvelirea a peste 30 de plăci memoriale în despărţămintele Sibiu, Blaj, Năsăud, Orăştie, Arad, Sf. Gheorghe, Dej, Vişeu, Şomcuta Mare etc; realizarea a peste 50 de monumente în despărţămintele Năsăud, Sibiu, Blaj, Dej, Beclean etc; editarea a peste zece reviste sau periodice ale Asociaţiunii: ASTRA Matematică, Foaia Poporului (Sibiu), Astra Blăjeană, Astra Braşov, Revista română (Iaşi), Astra năsăudeană, Astra vişăuană, Astra Chişinău, Astra Tecuceană, Astra Arădeană, Astra Lăpuşeană, Gazeta de Miercurea (Miercurea Sibiului); în judeţul nostru publică date despre Astra şi Răsunetul, Mesagerul de BN, Curierul năsăudean, Plaiuri năsăudene, Tribuna ideilor, Cuibul visurilor, Gazeta de Bârgău, Reporter de Beclean, Actualitatea Sângeorzană sau Lechinţeană ş.m.a; înfiinţarea de edituri Astra: Dej, Blaj şi Sibiu care au publicat peste 200 de cărţi aflate în atenţia Astrei; organizarea a zeci de simpozioane, sesiuni ştiinţifice, conferinţe naţionale şi internaţionale, festivaluri, concursuri etc, domeniu în care Desp. Astra Năsăud are rezultate remarcabile; extinderea colaborării cu românii dinafara graniţelor, domeniu în care năsăudenii stau bine; permanentizarea unor activităţi cultural-ştiinţifice de mare anvergură precum: Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la Noi”, „Deniile Eminesciene”, concursul interjudeţean de Matematică „Gh. Lazăr” ş.m.a; în cazul Desp. Astra Năsăud au ajuns la a XV-a ediţie – Concursul interdisciplinar „Dr. Paul Tanco” şi Festivalul ilvean de colinde şi obiceiuri de iarnă; acordarea de manuale şcolare şi carte literatură, istorică, ştiinţifică etc. pentru românii dinafara graniţelor;

Art. 5 din Statutul Astrei: „Membru al Astrei poate deveni orice cetăţean al ţării noastre, indiferent de naţionalitate, vârstă, sex, orientare religioasă, politică, profesiune, loc de muncă sau domiciliu, care recunoaşte statutele ei, aderă la scopurile Asociaţiunii şi militează prin mijloacele stabilite pentru înfăptuirea lor. Pot deveni membri şi persoanele juridice (instituţii şi organizaţii obşteşti). De asemenea, pot deveni membri ai Asociaţiunii cetăţeni români şi străini din afara ţării cu condiţia respectării statutelor ei”.

Astriştii au lucrat şi vor lucra după principiul: „acolo unde politica şi interesele meschine dezbină, uneşte cultura” (N. Iorga (1905): „Unde dezbina legea uneşte cartea, lumina").

Prof. Ioan Seni, preşedinte Desp. Astra Năsăud