Astriştii năsăudeni, la comemorarea lui Avram Iancu de la Ţebea şi a generalului Grigore Bălan de la Blăjenii de Sus!

          Dacă Avram Iancu nu se năștea în mitologia românească să țină românismul pe loc în Transilvania, astăzi curgea o istorie străină pe o albie românească. Este expresia cu care profesoara Maria Ana Motora, președinta ASTREI Câmpeni, ne întâmpina la sosirea noastră în localitatea Vidra de Sus, astăzi comuna Avram Iancu. Ne întâlneam la Casa memorială a eroului astriști din Sibiu – prof univ. dr. Dumitru Acu – președintele Asociațiunii, prof. univ. dr Elena Macavei, ec. D-tru Borțan, ec. Ioan Părean ș. a., de la Carei – ec. Daniela și Ilie Ciută, de la Blaj și Alba – președinții Ioan Mihălțan și Maria Cioica, de la Năsăud – col. Ioan Boțan – președinte, ec. Floarea Pleș - președinte oraș, prof. Ioan Seni – președinte onorific, ing. Ovidiu Maghiar – secretar, precum și numeroși astriști din arealul Munților Apuseni.

Au avut o prezență remarcabilă Asociațiile „Avram Iancu”, peste 20 de filiale din țară (Alba, Cluj, Satu Mare, Reghin, Sibiu, Arad, Câmpeni, Carei etc), prezente cu steaguri, tablouri și eșarfe tricolore, au impresionat tulnicăresele moților, fanfara județului Alba și-n special vocea și repertoriul cântăreților Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu, acompaniați de o valoroasă orchestră.

Au avut prestații fulminante la microfon generalul Ioan Viorel Sicoe, primarul Sandu Heler, universitarii D-tru Acu (ASTRA), Tiberiu Groza (Societatea Avram Iancu), Ion Cârje (UBB Cluj-Napoca), Ionel Constantin care l-a interpretat pe Avram Iancu, poetul Dumitru Mălin, Vasile George Dâncu...

Un parastas închinat eroului național la cei 150 de ani de la moartea sa ne-a impresionat pe toți cei prezenți. Vizitarea Casei memoriale și a Muzeului etnografic ne-au creat puternice trăiri și bucurii.

Mesajul Academiei Române prin texul președintelui Ioan Aurel Pop ne demonstra că suntem într-un loc potrivit. Traseul străbătut de delegația năsăudeană ne-a convins cu ușurință de ce armatele maghiare în timpul revoluției n-au reușit să ajungă în stăpânirea acestor munți, cât de familiarizați erau moții cu pământul pe care trăiau de secole și cât de eficiente erau ambuscadele organizate de prefecții, tribunii și centurionii lui Avram Iancu. Localitățile prin care am trecut – Năsăud, Cluj, Turda, Sălciua, Bistra, Câmpeni, Vidra, Avram Iancu, Albac, Horea, Crucea Iancului (Text vizibil: „Sau punem pumnul în pieptul furtunii sau pierim”), Gilău, Cluj, acasă - ne aminteau de eroismul moților în revoluția pașoptistă.

Eroul național Avram Iancu a supraviețuit revoluției, constatând cu amărăciune în final că programul românilor nu s-a realizat, fapt pentru care a refuzat distincțiile împărătești, pînă se vor împlini mai întâi, doleanțele poporului. El constata un adevăr valabil și astăzi: „În Transilvania maghiarii nu-și pot asigura existența fără români și nici românii fără unguri” și pentru că folosirea armelor aduce moartea, recomandă calea pașnică, legală, de aceea în testamentul său specifica: „ ... Nu știu câte zile mai pot avea. Un fel de presimțire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară și hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii și întru ajutorul înființării unei academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii noi. Câmpeni, 20 decembrie 1850. Avram Iancu, avocat”.  Depresia sau deznădejdea cea mai mare l-a lovit cel mai rău în 1867 când s-a creat dualismul austro-ungar, iar asuprirea românilor a luat noi proporții...

La 10 septembrie 1872 s-a sfârșit, fiind condus la mormântul de la Țebea de peste 10 mii de moți, în frunte cu 36 de preoți. Necrologul său consemna: „Viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale” (Telegraful român). Cel mai proaspăt volum despre Avram Iancu a fost tipărit de editura Școala Ardeleană (director Vasile George Dâncu), de fapt, este o reeditare a cărții Silviu Dragomir, Avram Iancu o viață de erou, Cluj-Napoca, 2022, cu prefațări din paretea distinșilor istorici Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Sorin Șipoș, Liviu Maior, volum în care este redată în extenso viața eroului național Avram Iancu și rolul său în revoluția de la 1848-1849.

Volumul a fost recomandat și participanților la Simpozionul „Eroii noștrii – eroii neamului românesc”, ediția a VII-a, care a avut loc în 14 septembrie a.c. la Blăjenii de Sus, în organizarea președintelui Societății Cultul Eroilor Bistrița Năsăud, col. Gheorghe Tanco, și a primarului Ioan Bob (Șintereag). Publicul s-a bucurat pe cinste de calitatea lucrărilor prezentate de prof. univ. dr. Gelu Buta, col. Ioan Cordovan, col. Gh Tanco, col. Marian Dospina, prof. Ioan Seni, col. Ioan Olar, muzeograf Florin Mureșan, Licinia Surcel.

Concluziile primarului Ioan Bob au sunat ca o elegantă invitație pentru ediția a VIII-a a acestui simpozion. Pe lângă numeroase cadre militare active sau pensionate, de la Bistrița sau din județ, au participat și membri ai Astrei și ai Ligii Scriitorilor Năsăud (Ioan Boțan, Ioan Seni, Leon Catarig, Ioan și Lucreția Mititean, Nicolae și Smaranda Lup, Ioan Cordovan, Livia Sarcă, Mihai Beltag, Florin Petrehuș, Maria Rus, Maria Griga și alți astriști bistrițeni sau bârgăuani).

Prof. Ioan Seni, președinte onorific Despărţământul ASTRA Năsăud