Basarabia a ales…

Noul tur de scrutin din Republica Moldova s-a încheiat. Basarabia şi-a ales reprezentanţii în noul Parlament. Spun Basarabia pentru că dincolo de Nistru numai alegeri n-au fost. Ele s-au desfăşurat, în fapt, doar în circumscripţiile electorale dintre Prut şi Nistru.

Acestea reprezintă, până la urmă, aşa-zisa Republică Moldova. Să nu ne abatem însă prea mult de la termenii oficiali ca să nu-l supărăm şi mai mult pe domnul Vladimir Voronin şi alţi susţinători îndârjiţi ai „independenţei” unui străvechi teritoriu românesc, în care românii, pardon, moldovenii sunt majoritari.

Faţă de turul anulat, noile alegeri nu au adus modificări care să ne îndreptăţească să vorbim de schimbări esenţiale în politica acestui stat. Revolta intempestivă a tinerilor, care-şi vedeau viitorul amanetat tot de dinozaurii voronieni, n-a sensibilizat prea mult spiritele. Ceva, ceva, totuşi s-a schimbat.

Vladimir Voronin a pierdut teren. În opinia sa tot România se face vinovată de pierderile suferite, dar şi de fragila stabilitate a Republicii Moldova. Drept urmare, în continuare, ziariştii români sunt vânaţi, iar informaţiile privind noile alegeri sunt puţine. Se pare însă că nici mass-media românească nu s-a mai implicat atât de mult de această dată. Oricum, rezultatele se ştiu. Comuniştii au obţinut mai puţin decât la scrutinul anulat. Cu cele 48 de mandate nu pot să alcătuiască singuri nici guvernul şi nici să desemneze viitorul preşedinte al ţării sau preşedintele Parlamentului. Au nevoie, prin urmare, de aliaţi.

Mult prea divizata opoziţie basarabeană, respectiv Partidul Democrat Liberal, liberalii, democraţii şi cei ai Moldovei Unite au obţinut, în ordine, 18 la sută, 17 procente, 13 la sută, şi 7 la sută. Imediat după pronunţarea rezultatelor au apărut scenariile. PDL şi liberalii exclud, din capul locului, orice alianţă cu comuniştii lui Voronin.

Mari semne de întrebare ridică aşa-zisul Partid Democrat, proaspăt opozant desprins chiar din partidul lui Vladimir Voronin. Se vorbeşte deja de o diversiune, de o opoziţie formală, menită să-i aducă tot pe comunişti la putere. Alianţa comuniştilor cu Partidul Democrat se pare că ar întruni suficiente mandate pentru a acapara, în totalitate, pârghiile puterii, respectiv guvernul şi preşedinţia.

Dacă, într-adevăr, aşa stau lucrurile, vorbim de aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Ce-i drept, unii optimişti şoptesc câte ceva de un guvern de uniune naţională. Jucătorul, în acest păienjeniş, este Partidul Democrat. Multe depind de alianţa pe care o va face. Nu-i exclus însă să asistăm la un nou blocaj.

Tensionatele rezultate determină o percepţie confuză a viitorului politic al Republicii Moldova.

Deocamdată, ciudăţenia s-a petrecut la noi. Imediat după ce-a aflat că partidul lui Vladimir Voronin avea mai puţine mandate în noul scrutin, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie publică. Domnia sa ne-a informat, atât pe noi, românii, cât şi pe cei de dincolo de Prut, că Vladimir Voronin a pierdut pentru că, de această dată, nu l-a mai sprijinit în câştigarea alegerilor.

Declaraţia sa a produs, puţin spus, stupefacţie. Dacă e adevărată şi nu o simplă lăudăroşenie, duplicitatea preşedintelui e de-a dreptul scandaloasă. Un şef de stat nu poate condamna comunismul în plan intern, prin diverse rapoarte întocmite, pe bani grei, de „specialişti” agreaţi de Cotroceni şi, în acelaşi timp, să-l sprijine pe plan extern. Dar, la urma urmei, ce contează. Puţini percep anticomunismul de paradă, iar celor mai mulţi li s-a inoculat ideea omnipotenţei preşedintelui.