Bea apa, dar şi “mănânc-o”

“Pentru sănătate, performanţe sportive şi controlul greutăţii mănâncă-ţi apa” aşa sună titlul unui articol publicat în American Journal of Lifestyle Medicine de către Victoria J. Vieira Potter, PhD, de la Tufts University, Boston.

Apa este componenta principală, ajungând până la 95% din greutatea unor fructe şi legume. Astfel, având o alimentaţie bogată în vegetale şi lactate, va creşte pe nesimţite şi aportul de apă. În lumina acestor lucruri, unii autori iau în discuţie dacă “faimoşii” doi litri de apă pe zi mai sunt obligatorii.

Mai mult, consumul alimentelor bogate în apă induce o saţietate mai bună, într-un aport caloric mai redus, facilitând astfel scăderea ponderală. Deci supele, ciorbele, lactatele hipolipidice, fructele şi legumele nu trebuie ocolite într-o dietă hipocalorică.

Aportul de apa nu atrage prea mult atenţia experţilor nutriţionişti, acest lucru fiind în parte datorat unui reglaj foarte fin al senzaţiei de sete, care menţine un aport adecvat şi o hidratare normală la majoritatea indivizilor. În cele mai recente ghiduri dietetice pentru populaţia americană (US Department of Agriculture, Dietary Guidelines for Americans) se menţionează că majoritatea indivizilor işi ating necesarul de lichide fără a se forţa să bea cei 2l de apă/lichide pe zi.

Un alt motiv pentru care regula celor doi litri de apă pe zi este contestată, este variaţia individuală foarte mare în nevoile de lichide. Acestea depind foarte mult de activitatea fizică, de climat, de alimentaţie şi de starea de sănătate. Originea regulii celor doi litri de apă pe zi este undeva prin anul 1945 când s-a stabilit că pentru fiecare kilocalorie consumată trebuie să se bea 1 ml de apă, însă atunci nu s-a ţinut seama de conţinutul în apă al alimentelor.

În ghidurile mai sus menţionate se fac puţine menţiuni cu privire la aportul de apa. Se menţionează totuşi, şi se atenţionează chiar, să se consume apă sau alte băuturi necalorigene (ex. ceai, limonadă, eventual îndulcite cu îndulcitori necalorigeni) în locul sucurilor care sunt sărace nutritiv (puţine minerale şi vitamine) şi dense caloric.

Atenţii deosebite în privinţa hidratării optime trebuie acordate totuşi copiilor foarte mici (mai ales în anotimpul cald), vârstnicilor (întrucât senzaţia de sete se estompeaza odată cu vârsta), atleţilor dar şi persoanelor care fac sporturi recreaţionale.

Aşadar, aportul de apa, cel mai important nutrient pentru noi, întrucât nu putem supravieţui fără ea decât câteva zile, ne este asigurat printr-un reglaj foarte fin al senzaţiei de sete. Aceasta, combinată cu consumul unor alimente bogate în apă (vegetale, lactate, supe/ciorbe), menţin o bună hidratare la majoritatea indivizilor.