Bessii – lucrare despre rădăcinile profeţilor

Părintele Nicolae Feier revine pe piaţa lucrărilor istorico-filozofice cu volumul „Bessii pileaţii daci sau tarabostesii”, apărut în Colecţia Identităţi a Editurii Karuna. Volumul porneşte de la premisa că Bessii este numele casei preoţeşti al marelui neam al tracilor şi că Dobrogea a fost numită Bessterra, adică Ţara Beşilor. Municipiul Bistriţa (Bes-ter-ze) îşi are rădăcinile tot în acest nume, ca şi cartierul Bessineu (Viişoara). Bessii este o castă preoţească aleasă din rândul nobilimii militare piliate, numită în lumea indo-europeană ksatri. Bessterra este locul unde se iniţiau, ca şi zamolsis, preotul, regele şi apoi zeul în locuinţele lor subpământene, numite pess terra, astăzi peştera. Terra besstes ne dă celălalt nume al casei preoţeşti, tarabostesi, numiţi mai apoi pileaţi. Dintre satri, bessii sunt cei care îndeplinesc sarcinile de profeţi în sanctuar, iar oracolele sunt date de o preoteasă, întocmai ca la delfi, după cum consemna Herodot. Bessii erau oameni iuţi, intransigenţi, singuratici, războinici redutabili, supuşi doar lui Dumnezeu. Despre bessii vorbeşte şi părintele Dumitru Stăniloaie în textele lui. Profesorul Nicolae Feier ne spune că, după creştinare, peşterile (bessterra) munţilor noştri s-au creştinat şi ele, devenind besse rica, adică biserică. Numele Bistriţei vine de la Bess Ter Za, ţara zeilor bessi. Dintre munţii sfinţi ai bessiilor ne oprim asupra celui mai apropiat nouă, Ţibleşul, care este muntele zeiţei Ţebelesis sau Gebeleisis, cu altar la Zagra (Za – agra sau Cibela). Dintre dovezile continuităţii pielaţilor în toponimile bistriţene amintim numele unor localităţi, cum ar fi: Herina, Hy – iriny, adică cei paşnici; Hagău- loc sfânt, Chiraleş – Doamne miluieşte, Monari – Mona- ieria, ce ar însemna preotul singur, Şolomonari, adică Monari, „Pacea lui Ary”, Arcalia – frumuseţea lui Ary şi, bineînţeles, Besineu, bessi nev – satul nou al bessiilor.

Lucrarea abundă în sate istorice şi etnologice, părintele Feier mergând pe aceeaşi linie a cercetării care deja l-a consacrat, prin propriile metode, în care dă un nou sens cuvintelor sfinte, dar şi manuscriselor istoriei. Dintre bessii de astăzi sunt amintiţi preşedintele României – Traian Băsescu, episcopul Irineu Pop Bistriţeanul din Băseşti, şi Gheorghe Pop Debăseşti.

O lucrare care, cu siguranţă, nu va trece neobservată în rândul istoricilor şi etnologilor, dar care contribuie la o nouă semantică şi un nou punct de abordare al istoriei.