Biserica Armatei - o bijuterie, iar preotul Cristian Marţian - un vrednic slujitor

          Biserica Armatei din municipiul Bistriţa, o adevărată bijuterie arhitecturală, gătită ca o mireasă pentru mirele Hristos, este un spaţiu al rugăciunii şi devine neîncăpătoare de când aici slujeşte cu har şi dar duhovnicesc părintele Cristian Marţian. La începutul acestui an, mai precis în data de 11 ianuarie, în prezenţa Mitropolitului Andrei, părintele Cristian a fost instalat oficial ca slujitor al bisericii de pe str. Avram Iancu. După studii strălucite în domeniu, Seminarul, Facultatea de Teologie, masteratul, devenind doctor în teologie, preotul Cristian se dovedeşte a fi, în scurtul timp de când păstoreşte aici, un foarte bun chivernisitor al treburilor bisericii. Spunea, la instalare, părintele Cristian: „Vă provoc să atacăm împreună Împărăţia lui Dumnezeu şi să o recucerim şi odată recucerită să nu o pierdem niciodată”. Şi preotul recucereşte şi cucereşte inimile credincioşilor. Participă la Sfânta Liturghie enoriaşi nu numai din zonă, nu numai militari ci şi mireni din cele mai îndepărtate cartiere ale Bistriţei. În sărbători, biserica este plină şi  de copii, inclusiv cei doi Feţi Frumoşi, pruncii preotului, care vin aici să se împărtăşească cu sângele şi trupul Mântuitorului. Îi cucereşte vorba bună, plină de învăţătură duhovnicească, cuvântul aducător de bucurie şi iubirea aproapelui, smerenia şi bunătatea de care dă dovadă preotul Cristian.

          Biserica, cum spuneam, este o bijuterie, aidoma vechilor biserici ortodoxe româneşti din lemn din Transilvania secolelor trecute. Are un adevărat cult pentru tradiţii, pentru portul popular, pentru ceea ce ne-au lăsat străbunii. Părintele vine dintr-un sat cu o veche biserică, astăzi monument istoric, expusă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, De fapt, şi lucrarea de licenţă are ca temă biserica satului de unde-şi trage rădăcinile.

          S-au făcut multe la Biserica Armatei. Prin Asociaţia „Tănase Tudoran” vor fi derulate un mare număr de acţiuni cu impact asupra enoriaşilor, în special al celor neajutoraţi.  Şi în perspectivă sunt gânduri măreţe, în special pentru cei cu o situaţie materială mai precară. De asemenea, se are în vedere înfrumuseţarea incintei, în stil ţărănesc, alte acţiuni caritabile ce înnobilează munca unui preot ce-şi doreşte şi reuşeşte să fie păstorul cel bun al turmei cuvântătoare, nu numai al militarilor, şi al celor ce caută cuvântul dătător al bucuriei, mântuirii şi învierii întru Hristos.