Biserica din Prundu Bârgăului împlineşte 175 de ani

Biserica din Prundu Bârgăului a fost construită în anul 1837 din piatră de râu. Are o arhitectură de sorginte catolică, ea fiind construită după un model al unei biserici din Viena. Altarul ei este îndreptat spre nord-est, nu spre răsărit, cum sunt făcute bisericile ortodoxe. Lăcaşul de cult a fost reabilitat, acum 5 ani, în 2007, cînd s-a realizat şi ultima pictură, iar biserica a fost resfinţită de IPS Bartolomeu Anania.
Podul bisericii adăposteşte în timpul verii o colonie de circa 1000 de lilieci din specia Myotis myotis (Liliacul Mare Comun). Este o colonie de maternitate, adică este formată doar din femele cu puii lor; ele vin primăvara, dau naştere puilor, îi îngrijesc, iar toamna, când puii au crescut, pleacă să hiberneze în peşteri şi alte adăposturi mai ferite.
Colonia este foarte importantă pentru Prundu Bârgăului deoarece contribuie activ la menţinerea sănătăţii culturilor agricole din zonă şi conferă bisericii o valoare protectivă aparte, ea alăturându-se unui grup restrâns de biserici din Europa care beneficiază de prezenţa liliecilor şi de acest statut.
În anul 2010 a demarat proiectul româno german „Sustainable protection of a nursery group of the Creater Mouse – Eared Bat in the Orthodox Church of Prundu Bârgăului, Transylvania, România.” În cadrul acestuia s-au efectuat lucrări de amenajare în podul bisericii: construirea unui planşeu din lemn sub colonia de lilieci, pentru protejarea picturii bisericii de infiltraţiile de guano, amenajarea unui sistem de protecţie a grinzilor de susţinere, realizarea unui sistem de ventilaţie în pod. De asemenea, în cadrul proiectului se efectuiază o monitorizare continuă a coloniei.
Guano reprezintă excrementele de liliac şi este un îngrăşământ natural excelent, pe care mulţi agricultori îl apreciază. Fiind bogat în azot şi fosfor, guano era la mare căutare printre agricultorii din Occident încă de la începutul secolului al XX-lea.
Liliecii sunt singurele mamifere zburătoare. Ei au corpul acoperit cu blană, nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. Pentru a zbura se folosesc de aripiş care de fapt sunt nişte mâini la care oasele degetelor sunt foarte lungi şi unite între ele cu o membrană subţire. Trăiesc în locuri izolate şi ferite, precum podurile clădirilor vechi, dorm agăţaţi de pod sau pereţi şi se orientează prin ultrasunete, printr-un sistem asemănător celui de radar. În România trăiesc 32 de specii de lilieci care se hrănesc cu insecte, în mare majoritate dăunătoare agriculturii şi pomiculturii. Liliecii hibernează. Sunt animale vulnerabile, sensibile la poluare şi scot doar un pui pe an, de aceea toate speciile sunt protejate în Europa şi România.
Nu sunt dăunători, din contră sunt folositori omului, deoarece se hrănesc cu tot felul de insecte, dintre care multe sunt dăunătoare agriculturii, astfel, cu cât avem mai mulţi lilieci cu atât folosim mai puţine insecticide, care nu sunt ecologice.
Nu se prind în păr. Lilecii se orientează atât de bine ca radarul în timpul nopţii, încât pot „vedea” orice insectă, ocolind orice obstacol şi omul.
Nu sunt vampiri iar nici una din speciile de lilieci nu se hrăneşte cu sânge, asocierea lor cu vampirii este o legendă. Nu sunt şoareci zburători şi nici înrudiţi cu aceştia, au dinţi asemănători cu ai câinilor, ca să poată ronţăi insectele.
Pentru ştiinţa credincioşilor şi informarea locuitorilor şi a turiştilor, la intrarea în biserica din Prundu Bârgăului a fost amenajat un panou cu explicaţiile necesare.