Biserica şi discoteca

În Canada – una dintre cele mai prospere ţări din lume – biserica este o instituţie oarecare şi, decât să meargă la biserică, omul de rând a preferat să îşi boteze ( de-a lungul şi de-a latul ţării) sute de străzi, de bulevarde, de parcuri, de râuri, lacuri cu nume de sfinţi; două fluvii din continentul nord-american se numesc Saint Laurent şi Saint John. Canada e plină de Notre Dame, doar că la catedrala Notre Dame din Montreal nu se intră decât cu … taxă.

Nu e de mirare că acolo (dar şi mai aproape, de pildă la Londra) sunt biserici care au fost recondiţionate ca apartamente de locuit. Spiritul religios e în suferinţă, fie că e vorba de cultul catolic, reformat sau ortodox. Nu e de mirare că bisericile ortodoxe din SUA şi Canada au reuşit să-şi alcătuiască doar o episcopie, iar episcopul e un maghiaro-american.

E, şi ce e cu asta?! Ce e la noi?...

La noi…

Cu toate gafele penibile ale unor ierarhi, biserica românească – fie ortodoxă, fie greco-catolică – e un remediu diurn al existenţei, o soluţie, o şansă morală, sufletească de a supravieţui pământeşte. Mai mult ca oricând, disperarea, speranţa îi apropie pe români de biserică. E adevărat că, uneori, starea aceasta are şi aspecte jenante, aşa cum sunt cozile la fel de fel de moaşte, aduse (îţi vine să crezi) mai cu seamă din pricini de bişniţă. Iar uneori întâlnirea cu raclele respective capătă dimensiunea ridicolului: apropo de creştinul (?) care şi-a purtat portmoneul pe deasupra unuia dintre sfinţi (a fost sau nu un gest de mahalagiu sau unul de disperat).

Dar ce e cu discoteca? E o cale de descărcare a energiei tinere, acolo nu e muzică, ci un spaţiu de decibeli care asmute sexul şi încurajează înjosirea spiţei umane, neglijarea educaţiei, stârneşte comportamentul gregar. Urmele se văd în timp: mame şi taţi, desfiguraţi de alcool, de brutalitatea inculturii şi dezmăţ sexual, copii pentru care „şapte ani de acasă” e o zicere banală.

Ca să închei, motivându-mi cele două substantive din titlul articolului: E vorba de nevoia de mister şi de descărcare a adrenalinei. Cum se… descarcă sau se împlinesc aceste nevoi, depinde de calitatea societăţii în care trăim (sau pe care o suportăm).