Bistriţa, între cele 13 oraşe reşedinte de judeţ, fără un centru comercial modern

Mar, 07/31/2012 - 14:56

*mulţi bistriţenii se îmbracă de la … « hoţi »

View the full image

Suceava se menţine pe primul loc într-un clasament al oraşelor din România în funcţie de stocul de centre comerciale moderne la mia de locuitori, iar în 13 din cele 42 de reşedinte de judeţ nu a fost construit niciun astfel de proiect, potrivit companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Analiza companiei arată că Suceava rămâne în topul oraşelor cu cel mai mare stoc de retail, înregistrând un nivel de 736 mp, de aproape 10 ori mai mare decât media ţării şi de două ori peste media capitalei, de 307 mp. Următoarele în clasament sunt Arad, Constanţa şi Iaşi, ultimul beneficiind în prezent de cinci centre comerciale moderne, Palas Mall, Iulius Mall, Felicia Shopping Center, Moldova Mall, Era Shopping Park (galeria comercială), şi 366 mp per mia de locuitori.
În partea inferioară a clasamentului se situează Drobeta Turnu Severin, Brăila, Botoşani, Tulcea şi Giurgiu ale căror stocuri de spaţii comerciale moderne se situează în jurul a 100 mp per mia de locuitori, în timp ce alte 13 reşedinţe de judeţ nu au în prezent niciun centru comercial modern
Oraşele în care investitorii nu au ajuns încă sunt Galaţi, Satu Mare, Târgu Jiu, Târgovişte, Bistriţa, Reşiţa, Slatina, Călăraşi, Zalău, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Alexandria şi Miercurea Ciuc.
Potrivit studiului prezentat de Mediafax, dintre oraşele cu stocuri mici sau inexistente, numai trei au proiecte anunţate pentru următorii ani, respectiv Drobeta Turnu Severin, unde urmează să se deschidă o extensie a Severin Shopping Center, Galaţi, cu Galleria şi EuroMall şi Satu Mare, unde Real4You va construi un nou proiect MegaMall.
De ce nu se investeşte la Bistriţa? Probabil pentru că nu merită, mai ales că toată lumea fuge să se îmbrace de la Cluj-Napoca sau... de afară.
Ca să nu mai vorbim de apartamentele burduşite de pantofi sport şi haine de tot felul, vândute de tinerei care le primesc de afară. E ca un fel de contrabandă cu produse textile şi de îmbrăcăminte, la fel şi cu parfumurile.
De îmbrăcat ne îmbrăcăm noi, de mâncare fast-food şi tot felul de « aripioare » ne săturăm când ajungem pe la alţii, ne-ar trebui însă…un cinematograf.

Comentarii

01/08/12 11:32

Vizitator

Bistrita face parte din categoria oraselor mici cu o populatie sub 100.000 de locuitori. Marile retele de retail nu se inghesuie sa deschida centre comerciale in astfel de orase. Si apoi nu un asemenea centru comercial este ceea ce lipseste cu prioritate orasului Bistrita. Lipsa locurilor de munca, a infrastructurii urbane, mizeria si cainii vagabonzi sunt prioritatile acute ale orasului. Daca intr-adevar un cinematograf reprezinta o prioritate atunci pentru asta nu trebuie neaparat un centru comercial. Este suficient sa fie modernizat cinematograful Dacia asa cum s-au angajat edilii orasului si judetului si inca nu au trecut la treaba. Si totusi, Bistrita are o puternica si lunga traditie pe linie comerciala. Astfel, pe la 1353 orasul primeste din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, sigiliul care cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoavă în cioc – simbol al comerțului, precum si dreptul de a organiza Targul Anual de 15 zile in luna august, cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL. Acest targ a fost organizat pana prin anii 1970 aproape fara intrerupere. Reluarea organizarii Bulgiului incepand chiar din acest an ar putea aduce la Bistrita un eveniment cu implicatii economice, comerciale, turistice si culturale, comparabile cu evenimente similare din alte orase. Aici ar putea fi implicate si Camera de comert si industrie, Directia agricola, Directia de cultura. Locatia de desfasurare ar putea fi Targul de la Viisoara cu extinderea pe cateva platforme exterioare pentru expozitii de masini, animale, spectacole, etc. Astfel de eveniment ar crea un aflux de turisti catre Bistrita cu efecte benefice pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri si cluburi.

02/08/12 15:09

Vizitator

Intr-adevar, targul de vara de la Bistrita, numit in partea locului Bulgiul, era organizat timp de 15 zile in a doua jumatate a lunii August, dupa sarbatoarea de Sfanta Maria, avand in vedere ca evenimentul incepea si se termina cu cate un mare bal, ori pana la 15 august este perioada de post si nu pot fi organizate petreceri. Traditia vine de la 1353 si a continuat pana la reinfintarea judetului, prin anii 1968-1970. Ideia de reluare a organizarii Bulgiului Bistritei este extraordinara, desi cred ca primarul Cretu nu e in stare sa aprecieze beneficiile de ordin economic, turistic si cultural pentru un oras care nu are parte de prea multe evenimente de anvergura. Organizat cum se cuvine, Bulgiul ar putea deveni in cativa ani un eveniment reprezentativ nu doar pentru Bistrita ci chiar pentru intreg Ardealul.